Jurnalişti hărţuiţi, închişi sau ucişi în întreaga lume: organizaţiile internaţionale şi mass-media au fost alarmate marţi de ameninţările la adresa libertăţii presei în ajunul împlinirii a 30 de ani de la instituirea zilei care o celebrează, informează AFP, potrivit agerpres.
“Libertatea presei este elementul vital al drepturilor omului. Dar peste tot în lume libertatea presei este atacată”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video difuzat în cadrul unei conferinţe organizate de UNESCO la sediul ONU din New York.
Citeşte şi: Razie cu aproape 300 de arestări într-o anchetă Europol asupra Dark Web – Black News
“Jurnaliştii şi lucrătorii mass-media sunt vizaţi direct online şi offline în timp ce îşi fac munca vitală. Sunt zilnic hărţuiţi, intimidaţi, arestaţi, întemniţaţi”, a denunţat el.
Deşi nu a menţionat numele niciunei ţări, alţi vorbitori au evidenţiat situaţii individuale, precum cea a jurnalistului american de la Wall Street Journal Evan Gershkovich, reţinut în Rusia sub acuzaţia de spionaj, pe care o respinge.
“Vin dintr-o ţară, Iran, în care a fi jurnalist este o crimă. Vin dintr-o ţară în care a fi jurnalist, cetăţean jurnalist, te poate trimite la închisoare, te poate ucide, te poate duce la tortură”, a spus jurnalista şi activista pentru drepturile femeii Masih Alinejad, care locuieşte în Statele Unite.
Potrivit organizaţiei Reporteri fără Frontieră, 55 de jurnalişti şi 4 colaboratori mass-media au fost ucişi în timp ce îşi făceau meseria în 2022 în întreaga lume. O situaţie “inacceptabilă”, a declarat directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, subliniind că mulţi dintre aceşti jurnalişti sunt ucişi “în casele lor, adesea în faţa familiilor lor”.
Deşi de 30 de ani s-au făcut progrese pentru libertatea presei, în special în ceea ce priveşte legile care garantează accesul la informaţie, a apreciat ea,”ne trebuie, de asemenea, multă luciditate, pentru că nimic nu este câştigat definitiv, dimpotrivă”.
Dincolo de atacurile asupra jurnaliştilor, “avansul erei digitale schimbă întregul peisaj informaţional”, a avertizat ea, subliniind că, în acest context, “avem nevoie (de jurnalişti) mai mult ca oricând”. Şi asta pentru că “adevărul este ameninţat de dezinformare şi de discursul instigator la ură, care încearcă să estompeze liniile dintre realitate şi ficţiune, dintre ştiinţă şi conspiraţie”, a adăugat Antonio Guterres.
Secretarul general al ONU şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea “cu privire la concentrarea tot mai mare a industriei media în mâinile câtorva şi la falimentul multor mass-media independente”.
“Tehnologia, care le-a oferit jurnaliştilor capacitatea de a ajunge oriunde la oameni, a subminat modelul economic al informaţiei”, a insistat directorul publicaţiei New York Times, A. G. Sulzberger, descriind în paralel “avalanşa pe internet a dezinformarii, propagandei, comentariilor, conţinutului senzaţionalist care copleşeşte ecosistemul informaţiei, înecându-l pe jurnalistul nostru credibil”. “Când presa liberă este slăbită, aproape întotdeauna urmează eroziunea democratică. Şi, deloc surprinzător, această perioadă de slăbiciune a presei coincide cu destabilizarea democraţiilor şi încurajarea autocraţiilor”, a spus el.
Citeşte şi: Sudan: mitul arab al ‘stabilității’ contrarevoluționare a fost spulberat – Black News
În acest context, “este urgent şi imperativ ca statele să îşi reafirme şi să îşi reînnoiască angajamentul de a proteja şi promova mass-media independente, libere şi pluraliste, piloni vitali ai democraţiei”, au apreciat într-o declaraţie comună raportorii privind libertatea de exprimare ai ONU, OSCE, Organizaţiei Statelor Americane şi a Comisiei africane pentru drepturile omului şi ale popoarelor.
“Din păcate, cenzura a devenit poziţia implicită a multor guverne pentru a controla ceea ce ştie societatea şi de a o plia după voinţa lor”, a comentat Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International. “Dar cel care este pliat este viitorul nostru”, a adăugat el.
