Serviciul militar de informaţii al Ucrainei susţine că forţele ruseşti nu mai sunt capabile de acţiuni ofensive pe scară largă şi sunt în principal în defensivă, dar Moscova este capabilă să susţină ritmul actual al atacurilor recurgând la rachete, relatează CNN, scrie news.ro.
Purtătorul de cuvânt al Serviciului de Informaţii al Apărării, Andrii Iusov, a declarat pentru televiziunea ucraineană că Rusia “se află în defensivă” pe întreaga linie de front şi că “nu mai are resurse” pentru a repeta acţiuni ofensive pe scară largă.
Citește și : Kemal Kiliçdaroglu, politicianul care vrea să îl detroneze pe Erdogan
“Ei s-au pregătit pentru apărare în tot acest timp, iar acesta este un factor serios pe care comandamentul ucrainean cu siguranţă îl ia în considerare atunci când se pregăteşte pentru eliberarea teritoriilor ucrainene”, a adăugat oficialul.
Iusov a declarat că scopul atacurilor cu rachete ruseşti s-a schimbat şi că intensitatea lor a scăzut faţă de toamna şi iarna trecute, când au avut loc atacuri de mare amploare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Ruşii se confruntă cu lipsuri în cazul anumitor tipuri de rachete, cum ar fi Kalibr, a afirmat el. “Ei caută în mod activ modalităţi de a compensa (această penurie – n.r.) şi de a le înlocui nu numai cu drone Shahed (drone de atac de fabricaţie iraniană). Ei caută arme în toată lumea. Până în prezent, nu au avut prea mult succes”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
În ciuda acestui fapt, Iusov a avertizat că ruşii sunt “capabili să susţină intensitatea atacurilor”, cel puţin pentru moment. El a estimat că aceştia dispun încă de stocuri mari de rachete S-300, care sunt capabile de distrugeri considerabile. S-300 a fost concepută ca armă antiaeriană, dar ruşii au folosit-o frecvent în modul sol-sol, în care nu este foarte precisă.
Iusov a mai spus că, la graniţa de nord a Ucrainei, ruşii folosesc din ce în ce mai mult “grupuri de recunoaştere subversive” care încearcă să sondeze regiunile de frontieră. Potrivit acestuia, unii au tras asupra civililor din regiunea nordică Cernihiv, care se învecinează cu Rusia şi Belarus.
Oficialul ucrainean a afirmat, în context, că Kievul este la curent cu “problemele de sănătate” ale liderului belarus Aleksandr Lukaşenko, dar a spus că nu va detalia subiectul “din diverse motive”.
Citește și : Pentagon Leaks: Prigojin i-ar fi promis Kievului să-i divulge poziţionarea trupelor ruse
Lukaşenko nu a mai fost văzut în public de la o vizită recentă la Moscova. Duminică, el nu a apărut la o sărbătoare naţională organizată în capitala Minsk pentru a marca Ziua anuală a drapelului, emblemei şi imnului de stat al Belarusului. Pe reţelele sociale au apărut diverse teorii, inclusiv că ar fi fost otrăvit. Lukaşenko i-a permis lui Putin să folosească teritoriul Belarului pentru a-şi lansa invazia în Ucraina, în februarie 2022, dar a exclus posibilitatea de a participa cu forţe şi echipamente la războiul Rusiei din ţara vecină. Fostul ministru belarus de externe, Vladimir Makei, unul dintre puţinii oficiali din guvernul lui Lukaşenko care avea relaţii cu Occidentul, a murit subit la sfârşitul anului trecut, la 64 de ani. Nu a fost anunţată cauza oficială a decesului, ceea ce a dat naştere la speculaţii că ar fi fost otrăvit după ce cu câteva zile înainte participase la un summit regional.
