Israelienii au ieşit sâmbătă seară pe străzile din Tel Aviv, pentru a 21-a săptămână consecutiv, pentru a protesta faţă de controversatul proiect de reformă a sistemului judiciar dorită de guvernul lui Benjamin Netanyahu, notează AFP, potrivit agerpres.
Manifestaţii au loc şi în alte oraşe israeliene, precum Haifa (nord) şi Beersheva (sud).
Protestatarii se adună în fiecare săptămână cu începere din ianuarie pentru a denunţa reforma şi a critica guvernul format în decembrie de Benjamin Netanyahu, inculpat pentru corupţie în mai multe dosare.
Citește și : Anchetă de amploare în Germania după un incident de securitate asupra cancelarului Scholz
Pe 27 martie, acesta a anunţat o “pauză” legislativă pentru a da o “şansă (…) dialogului”, dar mobilizarea împotriva reformei rămâne puternică.
“Vom continua eforturile noastre pentru a ajunge la un acord cât mai larg posibil cu privire la reforma judiciară”, a declarat miercuri Netanyahu, salutând adoptarea de către parlament a legii bugetului pe 2023-2024.
Poliţia nu oferă date oficiale cu privire la numărul de participanţi la manifestaţii, dar presa israeliană a estimat la “zeci de mii” numărul celor prezenţi la manifestaţia de sâmbătă de la Tel Aviv.
Printre aceştia, Israel Alva, antreprenor în tehnologie, a denunţat un buget 2023-2024 “scandalos” pentru că “oferă avantaje anumitor sectoare şi nu ţine cont de populaţie în general”.
Pentru el, este important a manifesta împotriva reformei judiciare, deoarece “ADN-ul nostru este democratic şi liberal. Ne dorim o viaţă de libertate, şi nu să ni se spună ce trebuie să facem”.
Yael Ben Shalom, studentă la Universitatea din Tel Aviv, protestează “pentru că unii încearcă să preia controlul sistemul nostru şi să-l transforme în ceva rău” şi “să ruineze viitorul ţării”, a spus ea.
Citește și : Eurodeputata greacă Eva Kaili îşi va relua funcţiile săptămâna viitoare, spune avocatul său
Pentru guvern, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, reforma sistemului judiciar urmăreşte, printre altele, reechilibrarea puterilor prin reducerea prerogativelor Curţii Supreme, pe care executivul o consideră politizată, în beneficiul parlamentului.
Oponenţii reformei consideră, dimpotrivă, că aceasta riscă să deschidă calea spre o derivă iliberală sau autoritară.
