Fondul Monetar Internațional și autoritățile R. Moldova au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a patra evaluări a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă.
Totodat, oficialii au discutat și despre noul program susținut de RSF și despre consultările pentru 2023 în baza articolului IV al Statutului FMI.
Citeşte şi: Cum și-au reparat Ucraina și România relația tensionată pentru a deveni aliați
„Autoritățile R. Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a patra a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă. Acest acord se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi. Finalizarea evaluării programului îi va permite R. Moldova să acceseze 70,95 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 92 de milioane de dolari). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului actual va constitui circa 461,3 milioane de dolari”, a precizat Clara Mira
„Programul se realizează, în linii mari, în parametrii conveniţi, în pofida unor circumstanțe dificile. Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative stabilite pentru finele lunii iunie. Implementarea reformelor structurale avansează, inclusiv în domeniul guvernanței bugetare și cel al supravegherii sectorului financiar. Se lucrează la consolidarea în continuare a cadrului de activitate al instituțiilor anticorupție, inclusiv prin atribuirea competențelor necesare Procuraturii Anticorupție pentru investigarea tuturor cazurilor de corupție cu implicarea funcționarilor de nivel înalt, fiindu-i acordate împuterniciri și capacități suficiente, precum și prin crearea Curții Anticorupție”, precizează Misiunea FMI în Moldova.
Potrivit sursei citate, perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Escaladarea războiului și repetarea șocurilor energetice ar putea agrava perspectivele pe viitor. Totodată, progresul atins în procesul de aderare la UE, redresarea mai rapidă a cererii interne și a economiei statelor-parteneri comerciali ar putea stimula creșterea economică și încrederea.
„Politicile bugetare se concentrează într-un mod adecvat pe atenuarea efectelor economice și sociale ale războiului, sprijinind în același timp redresarea economică. Rectificarea bugetară din octombrie va menține deficitul bugetar în limitele țintei convenite în cadrul programului. Ajustarea parametrilor bugetari va trebui să înceapă în anul 2024, în condițiile unor venituri bugetare robuste, în pofida volumului mai mic de granturi prognozat. Autoritățile trebuie să continue elaborarea planurilor de acțiuni în situații de criză, să protejeze categoriile vulnerabile ale populației și să acorde prioritate investițiilor în infrastructură”, se arată într-un comunicat de presă al Misiunii FMI.
Citeşte şi: Ion Ceban conduce în sondajele pentru Primăria Capitalei
Discuțiile în contextul consultărilor în baza articolului IV a Statutului FMI s-au axat pe reformele pentru promovarea unei creșteri economice incluzive, durabile și ecologice, precum și pe și integrarea în UE, inclusiv prin îmbunătățirea situației pe piața muncii în vederea creșterii încadrării în câmpul muncii și stimulării productivității și prin îmbunătățirea mediului de afaceri ca urmare a reducerii birocrației, avansării digitalizării, consolidării guvernanței și sporirii investițiilor în infrastructură.
