Libanul pregăteşte măsuri de urgenţă şi este cu ochii aţintiţi spre frontiera sa sudică, unde gruparea şiită Hezbollah şi Israelul sunt implicate în schimburi de focuri tot mai intense, în timp ce creşte senzaţia de teamă şi neputinţă că ţara se va vedea atrasă în războiul pornit din Fâşia Gaza, consemnează vineri agenţia EFE.
Din 8 octombrie, a doua zi după atacul surpriză al grupării islamiste Hamas asupra Israelului, gruparea Hezbollah şi armata israeliană se duelează în confruntări soldate până în prezent cu cel puţin 25 de morţi de partea libaneză şi care s-au intensificat în ultimele zile, cu lansări frecvente de rachete dinspre Liban, cărora armata israeliană le-a răspuns cu foc de artilerie şi raiduri aeriene. Facţiuni palestiniene prezente pe teritoriul libanez afirmă că au intrat şi ele în acţiune în zona frontierei cu Israel, aparent cu binecuvântarea Hezbollahului.
Citeşte şi: Ion Ceban conduce în sondajele pentru Primăria Capitalei
Lipsit de un preşedinte, Libanul trece în plus printr-o gravă criză economică şi este guvernat de un executiv interimar cu atribuţii limitate. Premierul libanez Najib Mikati a recunoscut de altfel într-un interviu că decizia de a merge la război “nu este în mâinile sale”. Guvernul său menţine contacte interne şi internaţionale pentru a preveni o escaladare a situaţiei, în timp ce mai multe ţări, printre care SUA, Marea Britanie, Germania şi Arabia Saudită şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Libanul.
Guvernul de la Beirut a transmis clar că nici el şi nici gruparea Hezbollah nu doresc un conflict armat, deşi executivul libanez nu a primit garanţii din partea grupării şiite, care în 2006 a dus singură un război împotriva Israelului fără participarea activă a armatei libaneze, în prezent susţinută doar prin ajutoare venite din SUA şi Qatar.
Autoritatea naţională libaneză de gestionare a dezastrelor şi crizelor a desfăşurat marţi o reuniune pentru a pune la punct planurile de urgenţă ale fiecărui minister şi nivelul general de pregătire, ca măsură de precauţie în cazul unui conflict. Adăposturile, infrastructura, proviziile alimentare şi cele medicale sunt examinate, într-o ţară unde sistemul sanitar este deja epuizat după patru ani de criză economică şi dezastre cum a fost explozia din portul Beirut în 2020.
Citeşte şi: Cum și-au reparat Ucraina și România relația tensionată pentru a deveni aliați
Noile tensiuni surprind Libanul fără un şef de stat, post vacant de aproape un an din cauza lipsei consensului între blocurile parlamentare. Opoziţia acuză tocmai Hezbollahul că este una din principalele piedici în calea numirii unui preşedinte întrucât doreşte să impună un candidat favorabil grupării şiite.
