‘Desantul’ transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
Moldova s-a alăturat celui mai mare pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei în raport cu acțiunile de „subminare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”. Măsurile restrictive vizează sute de persoane, inclusiv originare din R. Moldova sau care au activat în Transnistria.
Decizia vine la o săptămână după ce Comisia Europeană ceruse Chișinăului, în raportul privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să se alinieze la mai multe sancțiuni europene împotriva Rusiei, scrie EUROPA LIBERĂ.
Un ordin semnat de ministrul de Externe, Nicu Popescu, pe 16 noiembrie prevede alinierea Republicii Moldova la șapte măsuri restrictive internaționale ale UE, printre care și cel mai mare pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, introdus încă în anul 2014, odată cu anexarea Crimeei, și actualizat ultima dată în septembrie 2023.
‘Desantul’ transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
Pe lista persoanelor sancționate se regăsesc mai mulți oligarhi ruși din anturajul președintelui Vladimir Putin (Alișer Usmanov, Oleg Deripaska, Arkadi Rotenberg, Ghenadi Timchenko ș.a.), membri ai guvernului (ministrul Apărării, Serghei Șoigu), foști comandanți ai armatei ruse în timpul invaziei în Ucraina (Serghei Surovikin), așa-numiți miniștri din republicile nerecunoscute din regiunile estice ucrainene ocupate de ruși Donețk și Luhansk, conducători numiți de Moscova în Crimeea anexată. Printre sancționați sunt și fostul președinte ucrainean, Victor Ianukovici, și liderul grupului de mercenari „Wagner, Evgheni Prigojin, care a murit în această vară.
Tot acolo se regăsesc și bănci, partide politice, întreprinderi militare, companii de construcții din Federația Rusă, precum și persoane fizice sau entități juridice din Iran, care au produs componente sau au livrat drone UAV folosite de ruși în războiul din Ucraina.
Rușii cu conexiuni în R. Moldova de pe lista de sancțiuni
În pachetul de sancțiuni la care se alătură acum Chișinăul sunt și persoane care fie s-au născut în Moldova în perioada sovietică, fie au activat în diferite structuri din regiunea transnistreană.
‘Desantul’ transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
Serghei Aksionov, liderul Crimeei anexate de Federați Rusă, s-a născut la Bălți, în 1972. Aksionov a fost inclus în mai multe liste de sancțiuni, introduse de Australia, Belgia, Canada, UE, SUA, Franța, Marea Britanie, Ucraina, Japonia, Elveția.
Serghei Aksionov a fost ales „prim-ministru al Crimeei” în așa-numita „radă” din Crimeea, la 27 februarie 2014, în prezența soldaților pro-ruși înarmați. „Alegerea” lui Aksionov a fost declarată neconstituțională de către președintele ucrainean interimar, Oleksandr Turcinov, la 1 martie 2014.
Aksionov a făcut lobby activ pentru „referendumul” din 16 martie 2014 pentru integrarea Crimeei în Federația Rusă și a fost unul dintre semnatarii „tratatului de aderare a Crimeei la Federația Rusă”, din 18 martie 2014.
La 9 aprilie 2014, a fost numit „șef” interimar al așa-numitei Republici Crimeea de către președintele Federației Ruse, Vladimir Putin. La 9 octombrie 2014, a fost „ales” în calitate de „șef” și „reales” în această funcție în septembrie 2019.
Tatăl lui Serghei Aksionov, Valeri, este un căpitan în rezervă din armata sovietică din Transnistria. În septembrie 2014, Valeri Aksionov a devenit deputat al așa-numitului consiliu de stat din Crimeea, a primit medalia „Pentru apărarea republicii Crimeea” și este membru al partidului „Rusia Unită”.
‘Desantul’ transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
În lista de sancțiuni la care se alătură R. Moldova este și „generalul transnistrean” Vladimir Antiufeev, numit „cardinalul din umbră” al republicii nerecunoscute din Donețk („RPD”).
În anii ’90, Antiufeev a fost transferat la Tiraspol, unde a preluat șefia ministerului securității de stat (MGB). Novaya Gazeta scrie că, până atunci, el a participat la formarea unor structuri similare în alte republici separatiste, Abhazia și Osetia de Sud.
Antiufeev a fugit la Moscova în 2012, când pe numele său a fost pornit un dosar penal pentru „depășirea atribuțiilor”, după ce la conducerea regiunii transnistrene Evgheni Șevciuk l-a înlocuit pe Igor Smirnov.
În 2014, Antiufeev, care susține că este „specialist în crearea de la zero a instituțiilor de securitate în republici tinere”, a devenit vicepremier al „RPD”. El numea teritoriile recucerite de armata ucraineană „teritorii ale RPD ocupate de Ucraina” și promitea că Rusia „le va elibera”.
‘Desantul’ transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
Cunoscut în alte acte și ca Vadim (uneori Vladimir) Șevțov, Antiufeev a fost sancționat de UE, SUA, Canada și Japonia în 2014 și de Marea Britanie și Ucraina – în 2022.
Vladimir Konstantinov, născut la 11 noiembrie 1956 în satul Vladimirovca, din raionul Slobozia (în stânga Nistrului), este sancționat de UE, SUA, Ucraina, Australia, Japonia, Elveția, Canada, Marea Britanie.
În calitatea sa de președinte al așa-numitului consiliului suprem al „republicii autonome Crimeea”, Konstantinov a jucat un rol important în deciziile luate de această structură privind organizarea „referendumului” din Crimeea și a îndemnat alegătorii să voteze în favoarea „independenței” Crimeei pe 16 martie 2014. A fost unul dintre semnatarii „tratatului privind aderarea Crimeii la Federația Rusă” din 18 martie 2014.
Și „ministrul” educației și științelor din „RPD”, Mihail Kușakov, vine din regiunea transnistreană, unde a lucrat mult timp la Universitatea din Tiraspol „Taras Șevcenko” și a fost, în ultimă instanță, prorector.
‘Desantul’ transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
Kușakov a fost inclus în lista de sancțiuni europene în aprilie 2022. În 2021, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) anunța că el ar fi cetățean rus și reprezentant al serviciilor secrete ruse.
Alexandr Babakov s-a născut la Chișinău, în 1963. A fost deputat în Duma de Stat din Federația Rusă și președinte al Comisiei privind dezvoltarea complexului militaro-industrial al Federației Ruse. Este membru proeminent al Partidului „Rusia Unită” și om de afaceri cu investiții considerabile în Ucraina și Crimeea anexată de Rusia.
La 20 martie 2014, Babakov a votat pentru aprobarea legii privind „acceptarea în Federația Rusă a republicii Crimeea” și formarea în cadrul Federației Ruse a unor noi entități federale – „Republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.
‘Desantul’ transnistrean. Pe cine sancționează R. Moldova, aliniindu-se măsurilor restrictive europene împotriva Rusiei
În prezent, Babakov face parte din Consiliul federativ al Federației Ruse și este membru al Comisiei pentru afaceri externe.
Sancțiunile prevăd că persoanele din listă nu pot intra în țara care s-a aliniat măsurilor restrictive, iar activele lor pe statului țării respective sunt înghețate.
În martie 2023, R. Moldova a impus primele sancțiuni nominale împotriva unor cetățeni ruși în legătură cu agresiunea contra Ucrainei, aliniindu-se treptat la măsurile restrictive europene.
