Cele cinci ‘triburi’ care vor decide soarta UE în 2024 – Populația cu drept de vot, împărțită în funcție de temeri
Un nou studiu al politologilor Ivan Krastev și Mark Leonard, publicat miercuri de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), sugerează că populația electorală din Europa este fragmentată în cinci „triburi de criză” înaintea alegerilor de anul acesta pentru Parlamentul European.
Citește și: Congresul PPE are loc la București înaintea alegerilor europarlamentare
Krastev și Leonard cred că alegerile din Europa din 2024 vor fi de marcate de anxietățile alegătorilor cu privire la schimbările climatice, frământările economice globale, imigrație, pandemie și războiul Rusiei din Ucraina, notează Mediafax, potrivit stiripesurse.ro.
Studiul, care se bazează pe sondajele de opinie realizate de Datapraxis, YouGov și Norstat în unsprezece țări europene, relevă că atitudinile cetățenilor față de aceste crize ar putea fi un factor important în ceea ce privește alegerile. Se observă că imigrația domină preocupările alegătorilor din Germania, schimbările climatice îi preocupă pe cei din Franța și Danemarca, frământările economice globale îi preocupă pe alegătorii din Italia și Portugalia, în vreme ce războiul Rusiei din Ucraina e pe primul loc doar pentru cetățenii aflați cel mai aproape de granița de est a Europei.
În România, pandemia a reprezentat cea mai semnificativă criză, 28% dintre respondenții români considerând că aceasta este problema care a influențat cel mai mult modul în care își privesc viitorul.
Ivan Krastev și Mark Leonard, autorii studiului, sunt de părere că electoratul tradițional din Europa, definit până acum prin intermediul orientărilor de stânga și de dreapta și prin orientările pro și anti-europene, este puternic fragmentat ca urmare a celor cinci crize care au zguduit UE în ultimii ani. Aceștia susțin că traumele provocate de aceste șocuri (schimbările climatice, COVID-19, imigrația, costul vieții și războiul de la granița de est a Europei) au devenit un factor important al comportamentului.
„În 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele mainstream care doreau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. De data aceasta, va fi o competiție între temerile concurente de creșterea temperaturii, imigrație, inflație și conflicte militare”, a declarat coautorul studiului, Mark Leonard, directorul thinktank-ului Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) din Berlin.
Krastev și Leonard au folosit cel mai recent set de date de cercetare al ECFR pentru a identifica cele cinci „triburi” distincte. Acestea pot fi definite cel mai bine în funcție de opiniile pe care cetățenii din UE le au referitor la cele cinci crize care au avut un impact direct asupra lor în ultimii ani.
Concluziile principale ale studiului Krastev-Leonard sunt că schimbările climatice și imigrația vor fi principalii factori de mobilizare pentru europeni. La schimbările climatice pe primul loc s-au situat respondenții din Franța (27% dintre cei chestionați), apoi cei din Elveția (22%), iar în Danemarca s-au situat la egalitate în primele două răspunsuri (împreună cu invadarea Ucrainei de către Rusia, la 29%). A fost a doua cea mai importantă preocupare pentru cetățenii din Marea Britanie (22%), Italia (21%), Germania (20%) și Spania (19%). În același timp, imigrația a fost răspunsul dominant din Germania (31%) și al doilea răspuns ca importanță din Elveția (19%).
România face excepție de la acest trend, doar 3% dintre respondenți selectând imigrația ca problemă cheie dintre opțiunile prezentate (cel mai mic procentaj dintre toate țările chestionate) și 13% dintre respondenți indicând schimbările climatice.
Împărțirea pe generații
În ceea ce privește generațiile, criza climatică a ocupat primul loc în rândul tinerilor, 24% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând-o cea mai importantă problemă pentru viitorul lor. Acest grup de vârstă a considerat, de asemenea, că imigrația este cea mai puțin importantă preocupare (9%).
Citește și: Congresul PPE are loc la București înaintea alegerilor europarlamentare
Generațiile mai în vârstă au fost cele mai îngrijorate de imigrație ca problemă vitală, 13% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând-o drept cea mai mare preocupare a lor. În rândul alegătorilor cu un nivel de educație ridicat, criza climatică a fost principala preocupare (22%).
Alegerile europarlamentare din 2024 ar fi „mai degrabă despre proiecții decât despre proiecte”, au declarat autorii studiului. „Fiecare dintre cele cinci crize ale Europei va avea multe vieți, dar la urnele de vot acestea vor subzista, se vor stinge sau vor fi resuscitate.
„Alegerile europene nu vor fi doar o competiție între stânga și dreapta – și între eurosceptici și proeuropeni – ci și o bătălie pentru supremație între diferitele triburi ale crizelor din Europa”, se arată în studiu.
