Preşedintele francez Emmanuel Macron a ajuns joi în Noua Caledonie pentru “o vizită sensibilă”, la 30 de ani după evenimentele sângeroase care au avut loc în acest arhipelag francez din Pacific şi cu şase luni înainte de organizarea unui referendum asupra independenţei, informează AFP, potrivit agerpres.
Macron, care s-a aflat trei zile în Australia pentru a întări “relaţia strategică”, va rămâne până la 5 mai pe insulă, supranumită “Le Caillou” (Pietricica) şi unde vizita lui face vâlvă.
Citeşte şi: Tragedie aeriană în SUA. Nouă oameni au murit – VIDEO
O parte din populaţie refuză ca preşedintele francez să aibă un moment de reculegere în faţa unui monument în memoria militanţilor pentru independenţă kanaks, ucişi în urmă cu 30 de ani de militari francezi.
La 5 mai 1988, armata franceză a luat cu asalt grota Ouvea (în estul arhipelagului), unde jandarmi erau ţinuţi ostatici de militanţi secesionişti, asalt care s-a soldat cu moartea a 21 de oameni, doi militari şi 19 kanaks, dintre care unii au fost executaţi sumar.
Emmanuel Macron va fi primul preşedinte francez care se va duce la Ouvea după această dramă profund traumatizantă pentru populaţia locală. El va păstra de asemenea un moment de reculegere în faţa unei plăci comemorative construite în memoria a patru jandarmi ucişi la 22 aprilie 1988 de un comando secesionist care a luat apoi alţi 27 de jandarmi ostatici.
După tensiunile secesioniste din anii 1980, între Paris şi Noumea au fost încheiate acorduri care au oferit o largă autonomie acestei insule, franceză din 1853. În 1998, acordul de la Noumea a instaurat un proces progresiv de decolonizare, care prevede organizarea, la 4 noiembrie 2018, a unui referendum asupra independenţei.
Citeşte şi: Aproape 200 de poliţişti mexicani, mână-n mână cu crima organizată
Cu şase luni înainte de referendum, un sondaj dat publicităţii miercuri creditează tabăra care se opune independenţei cu un uşor avans, de 59,7%, în timp ce tabăra pro-independenţă este creditată cu 22,5%, iar 17,8% sunt indecişi.
Cei circa 270.000 de locuitori ai arhipelagului sunt în proporţie de aproape 40% kanaks (melanesieni) şi 27% europeni, alţii declarându-se metişi sau de altă origine.
O eventuală independenţă faţă de Franţa ar fi o premieră după cea a Djibouti (1977) şi Vanuatu (1980), fost condominium franco-britanic din Noile Hebride, care se învecinează cu Noua Caledonie.
