La 84 de ani, un fost președinte român „ar lupta pentru R. Moldova”
Fostul președinte al României, Emil Constantinescu a declarat că R. Moldova este liberă în prezent grație Ucrainei, dar amenințarea rusă persistă, și a rememorat amintirile din al Doilea Război Mondial, din Tighina natală.
Citeşte şi: Guvernatorul regiunii Murmansk a fost înjunghiat în plină stradă – Stiripesurse.md
Într-un interviu cu Europa Liberă România, axat mai ales pe împlinirea a 20 de ani de când țara sa este membră NATO, Constantinescu a spus: „Faptul că Ucraina acum nu este inclusă [în Rusia] sau n-a urmat calea Belarusului este extrem de important pentru Moldova, pentru că altfel țelul Rusiei, normal, este expansionist, revanșard, imperialist, de a deține controlul Mării Negre și, mai departe, al Mediteranei”.
„Eu am trăit aceste lucruri: năvălind rușii și jefuind, armata rusă, în situația în care eram aliați, după 23 august. Am văzut toate jafurile”, a spus fostul șef de stat român, adăugând că dacă R. Moldova ar ajunge în situația să fie obligată să se apere, el însuși ar merge pe front, ca să lupte pentru „frații noștri”.
La 84 de ani, un fost președinte român „ar lupta pentru R. Moldova”
Cum era Moscova să deraieze România din drumul spre NATO
În interviul cu Europa Liberă România, publicat în ziua când NATO împlinește 75 de ani și înaintea împlinirii a 20 de ani de la primirea României în alianță, Emil Constantinescu a spus că în drumul spre structurile euro-atlantice, țara lui a avut noroc cu dispariția Uniunii Sovietice.
„România, dacă dorea să adere la NATO și era în prag de aderare, trebuia să ceară acordul Uniunii Sovietice. Acest tratat a fost parafat și a fost semnat la Moscova, de președintele Ion Iliescu. El nu s-a votat în Parlament, pentru că între timp a dispărut URSS-ul”, a spus Constantinescu, care a condus România în anii 1996-2000, după ce l-a învins în alegeri pe comunistul reformat Iliescu, despre care unii au susținut că avea legături la Moscova.
La 84 de ani, un fost președinte român „ar lupta pentru R. Moldova”
Rememorând circumstanțele primirii României în NATO, Constantinescu a spus că „momentul decisiv a fost respectarea statutului de partener strategic al Statelor Unite cu ocazia intervenției în Kosovo” – adică participarea la embargourile occidentale împotriva Iugoslaviei și deschiderea spațiului aerian românesc pentru avioanele occidentale care au bombardat Iugoslavia în aprilie-iunie 1999 ca să pună capăt persecutării și uciderii kosovarilor de etnie albaneză.
România a fost invitată în NATO în al doilea val de extindere post-comunistă, în mai 2004, împreună cu Țările Baltice, Bulgaria, Slovacia și Slovenia. Cehia, Polonia și Ungaria, la vremea aceea campioanele tranziției, fuseseră primite în 1999.
„NATO a fost un vehicul care a adus țările foste comuniste din Europa Centrală și de Est spre democrație și spre o dezvoltare economică, nu spre război”, a mai spus fostul președinte român.
