Suspecții de serviciu în cazul morții bizare a lui Ebrahim Raisi, președintele Iranului
Văzut de-a lungul timpului drept un posibil succesor al liderului suprem Ali Khamenei, președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a murit în urma unui accident aviatic petrecut duminică în nord-vestul țării.
Conform revistei Time, cele două funcții politice, cea de președinte și de lider suprem, presupuneau un risc ridicat, „comparabil cu cel de a călători cu avionul în Iran – unde siguranța în domeniul aviației, compromisă de zeci de ani de sancțiuni și de probleme, a dus la moartea a aproape la fel de mulți oficiali iranieni de rang înalt ca și conflictul cu Israelul, care, de asemenea, a fost menționat în legătură cu moartea lui Raisi”, potrivit stiripesurse.ro.
Cauza incidentului aviatic – în care și-au găsit sfârșitul, totodată, ministrul iranian de Externe Hossein Amirabdollahian, guvernatorul provinciei iraniene Azerbaidjanul de Est și alte persoane – este în curs de a fi stabilită.
Foc de artificii
Însă indiferent de concluziile oficiale, acestea vor fi interpretabile – ca și în cazul focurilor de artificii care au luminat cerul Teheranului duminică seara: oare celebrau în ajun sărbătoarea care marchează nașterea lui Reza, cunoscut ca al 8-lea Imam? Sau moartea lui Raisi?
Există numeroase suspiciuni. În acest sens, jurnaliștii publicației Times au amintit că acest accident aviatic a survenit la două luni după ce Teheranul a lansat un atac cu rachete și drone asupra Ierusalimului, ca răspuns la un bombardament israelian care a dus la moartea a doi generali iranieni de rang înalt în Siria, la 1 aprilie.
Ca primă reacție la acest atac, Israelul a ripostat într-o manieră discretă, încât bombardamentul de răzbunare a fost calificat drept simbolic: a fost vizată o baterie antiaeriană care păzea o instalație nucleară.
În ceea ce-i privește pe cei care cred că accidentul a fost un act de răzbunare din partea Israelului, locul unde s-a prăbușit elicopterul stârnește speculații. Elicopterul în care se afla președintele Iranului s-a prăbușit într-o zonă muntoasă din apropierea graniței cu Azerbaidjanul, țară considerată cea mai puțin prietenoasă dintre vecinii Iranului – în parte pentru că are relații cu Israelul și antecedente de colaborare cu Mossad.
„Puțini vor crede că moartea lui Raisi a fost accidentală”
Totuși, și vremea ar fi jucat un rol. Autoritățile iraniene au transmis că operațiunile de localizare a aparatului de zbor au fost îngreunate de ceață, vânt și ploi abundente. Totodată, pe rețelele de socializare au fost făcute publice imagini cu echipele de salvare care se grăbesc să treacă prin ceața densă.
Nu în ultimul rând, mai este vorba și de politica internă a Republicii Islamice – cunoscută pentru cruzimea sa în cele mai bune vremuri, dar și mai mult, având în vedere zvonurile care circulă constant conform cărora liderul suprem Ali Khamenei este bolnav.
„Moartea lui Raisi ar genera o criză de succesiune în Iran”, a spus duminică pentru sursa citată Karim Sadjapour, membru senior la Carnegie Endowment for International Peace. „El și Mojtaba Khamenei – fiul liderului suprem, în vârstă de 85 de ani – sunt singurii candidați despre care se vorbește pentru succesiune. În cultura politică conspirativă a Iranului, puțini vor crede că moartea lui Raisi a fost accidentală”, a mai adăugat Sadjapour.
Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a profitat din plin de această cultură conspirativă. Numele facțiunii sale politice, Asociația Clerului Combatant, sugerează poziția sa în cadrul sistemului teocratic autoritar care, în 1979, a înlocuit monarhia. Raisi a fost procuror în diverse provincii, iar la finalul anilor 1980, a făcut parte dintr-un „comitet al morții” care a dispus ca mii de prizonieri politici să fie executați fără proces.
„Nu te voi urma în iad”
Execuțiile au dat peste cap planul de succesiune al Marelui Ayatollah Ruhollah Khomeini, clericul șiit care s-a aflat în fruntea Revoluției din 1979, după ce protejatul său a declarat: „Am spus că te voi urma oriunde, dar nu te voi urma în iad”.
În schimb, postul a fost atribuit lui Khamenei, cu o promovare rapidă la rangul de ayatollah. Ulterior, Raisi a avansat și el, ajungând într-un final să conducă sistemul judiciar. Totuși, Raisi nu a beneficiat de nicio susținere politică evidentă, în afara celor loiali regimului, care constituie în jur de 20% din cei 88 de milioane de locuitori ai Iranului.
Citește și: STUDIU/ În Republica Moldova, cel mai mult migrează persoanele de la 25 la 34 de ani. Ce spun experții
„Alegerea sa ca președinte în 2021, în contextul unei prezențe record la vot și al unor acuzații de fraudă, a fost văzută de observatori ca un semnal că “sistemul”, așa cum numesc iranienii aparatul de conducere, nu mai consideră funcțiile elective ca fiind o supapă de presiune necesară pentru majoritatea societății iraniene, care resimte dominația combinată a clericilor de linie dură și a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice”, au mai notat jurnaliștii publicației.
Sistemul de calcul a supraviețuit celei mai puternice provocări interne la adresa regimului din ultimele decenii, când femeile au organizat proteste la nivel național care au durat luni de zile după moartea, în 2022, a lui Mahsa Amini, care fusese reținută de „poliția moralității”. Peste 500 de protestatari au fost uciși de forțele de securitate ale regimului și peste 20.000 au fost arestați.
După un an, Raisi a fost la New York pentru a vizita Națiunile Unite. Beneficiind de imunitate diplomatică pentru a nu fi arestat pentru acuzațiile legate de execuțiile din anii 1980, acesta a profitat de o întrevedere cu reporterii americani pentru a se lăuda că revolta „Femeie, viață, libertate”, pe care o punea pe seama SUA și a Europei, a eșuat. „Anul trecut, în cursul instabilității provocate de revolte, în doar 48 de zile, peste 36.000 de minciuni au fost produse, propagate și diseminate în mass-media”, a spus Raisi.
