Prima cartografiere 3D a inimii până la scară celulară (ESRF)
Cercetători au realizat prima imagine 3D a două inimi umane, una sănătoasă şi cealaltă bolnavă, până la nivel celular, folosind o tehnică de ultimă oră la Sincrotronul European din Grenoble (ESRF), potrivit unui comunicat, relatează miercuri AFP.
Această cartografiere, dezvăluită miercuri în revista Radiology, este opera unei echipe de cercetători de la University College London (UCL) şi ESRF. Aceasta a fost posibil printr-o metoda inovatoare de imagistică, HiP-CT (Hierarhical Phase- contrast tomography), dezvoltată de o echipă condusă de Peter Lee, profesor la UCL, potrivit stiripesurse.
Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat
Această tehnică face posibilă obţinerea unei imagini de ansamblu a unui organ în 3D, la o rezoluţie care variază de la 20 de micrometri până la un nivel celular de 2 micrometri. O rezoluţie, respectiv de 20 de ori până la 200 de ori mai mare decât cea a unui scaner medical.
Această “viziune globală a organelor la o rezoluţie inedită” face posibilă “reducerea lipsei de informaţii care există între imagistica medicală şi tradiţională şi histologie”, în care organele şi ţesuturile sunt tranşate în fragmente ultra-fine”, a explicat profesorul Lee, citat în comunicatul ESRF.
Instalaţia foloseşte un flux de raze X extrem de puternice, în linia de lumină BM18 a sincrotronului din Grenoble, pentru a sonda materia. “Până în prezent, este singurul loc din lume în care organe umane întregi pot fi fotografiate cu o rezoluţie atât de înaltă”, a spus Paul Tafforeau, cercetător la ESRF.
Citește și : Comisia Europeană a dat alerta economică: Turismul în UE s-ar putea prăbuși din cauza încălzirii globale
Studiul prezentat miercuri a evidenţiat detalii histologice ale diferitelor părţi ale inimii sănătoase şi ale celei bolnave, cu în special imagini detaliate ale sistemului cardiac, sursa bătăilor inimii.
“Această tehnică are un potenţial enorm pentru a permite lumii medicale să dezvolte noi tratamente”, de exemplu împotriva aritmiei, a apreciat Perry Elliot, director al Institutului de Ştiinţe Cardiovasculare de la UCL.
