Anunţarea câştigătorilor premiului Nobel pentru Fizică şi Chimie a stârnit controverse din cauza Google care eclipsează cercetarea din mediile universitare
Acordarea premiilor Nobel pentru Fizică şi Chimie unui mic număr de pionieri în domeniul dezvoltării inteligenţei artificiale (AI), unii dintre ei afiliaţi companiei Google, a provocat controverse cu privire la poziţia dominantă a acestei companii în domeniu, care eclipsează activitatea de cercetare desfăşurată în mediile universitare, precum şi discuţii despre cum ar trebui recunoscute descoperirile din domeniul informaticii, transmite joi Reuters, citată de Agerpres.
Compania Google s-a plasat de la început în fruntea cercetării AI, dar a fost obligată să adopte o poziţie mai defensivă în contextul competitorului OpenAI susţinut de Microsoft şi a reglementărilor impuse de autorităţile americane, potrivit stiripesurse.
Citește și: Forbes: Gazprom devine cea mai neprofitabilă corporație rusă, cu pierderi nete record
Miercuri, Demis Hassabis, cofondator al companiei DeepMind ce a fost achiziţionată de Google, şi colegul său John Jumper au primit premiul Nobel pentru Chimie, alături de biochimistul american David Baker, pentru activitatea lor în decodificarea structurii proteinelor.
Geoffrey Hinton, fost cercetător la Google, a câştigat la rândul său, marţi, premiul Nobel pentru Fizică, alături de omul de ştiinţă american John Hopfield, pentru o serie de descoperiri cu privire la procesul de învăţare al maşinilor (machine learning) care au deschis drumul pentru explozia AI din prezent.
Profesoara Wendy Hall, specialistă în informatică şi consilier ONU cu privire la AI, a declarat pentru Reuters că, deşi activitatea laureaţilor din acest an merită să fie recunoscută, faptul că nu se acordă şi un premiu Nobel pentru matematică sau pentru informatică a dus la distorsionarea rezultatelor.
„Comitetul Nobel nu doreşte să scape din vedere aceste progrese din domeniul AI, aşa că a dat dovadă de foarte multă creativitate când l-a împins pe Geoffrey spre premiul pentru fizică. Aş susţine că ambii laureaţi au fost selectaţi în mod dubios (pentru categoria de Nobel la care au fost incluşi), dar cu toate acestea este clar că sunt demni de premiul Nobel prin prisma cercetărilor lor. Dar cum altfel ar fi putut ei fi recompensaţi?”, s-a întrebat ea.
Noah Giansiracusa, profesor asociat de matematică la Universitatea Bentley şi autorul cărţii „How Algorithms Create and Prevent Fake News” (Cum algoritmii creează şi previn ştirile false n.r.), a susţinut la rândul său că decernarea premiului pentru fizică lui Hinton este discutabilă. „Ceea ce a făcut el este fenomenal, dar este fizică? Nu cred! Chiar dacă s-a inspirat din fizică, nu este vorba de dezvoltarea unei noi teorii în fizică sau de rezolvarea unor probleme de lungă durată cu care se confruntă fizica”.
Categoriile premiilor Nobel oferite pentru descoperiri în domeniul medicinei sau fiziologiei, fizicii, chimiei, literaturii şi păcii au fost trecute în testamentul inventatorului suedez Alfred Nobel, are a murit în 1895. Premiul pentru economie a fost adăugat mai târziu, în 1968, cu susţinerea financiară a Băncii Suediei.
Autorităţile de reglementare din SUA vizează în prezent Google pentru o potenţială scindare, care ar putea obliga compania să cedeze browserul Chrome şi sistemul de operare Android, despre care unii susţin că îi permit să menţină un monopol ilegal în căutarea online.
Profiturile derivate din poziţia sa dominantă în domeniu i-au permis companiei Google, dar şi altor companii din categoria „Big Tech” să depăşească cu mult mediul academic în cercetări legate de AI.
Geoffrey Hinton a exprimat la rândul său unele regrete în legătură cu cariera sa, părăsind Google anul trecut pentru a putea vorbi liber cu privire la pericolele reprezentate de AI şi pentru a avertiza că dispozitivele „smart” ar putea ajunge mai inteligente decât oamenii într-un interval de timp mult mai scurt decât se credea.
Citește și: Majoritatea moldovenilor susține aderarea țării la UE și doresc să participe la referendum (sondaj)
„Mi-aş fi dorit să am o reţetă simplă care să spună că dacă facem aşa, atunci totul va fi bine, dar nu am, în special cu privire la ameninţarea existenţială că aceste lucruri ar putea scăpa de sub control sau chiar ar putea prelua controlul”, declara el marţi, într-o conferinţă de presă.
Atunci când a părăsit Google în 2023, din cauza îngrijorărilor sale cu privire la AI, Hinton declara că, în ceea ce priveşte compania, aceasta acţiona cu foarte multă responsabilitate.
Alţi critici au evidenţiat că alegerea laureaţilor Nobel din domeniul AI demonstrează cât de greu a devenit pentru mediul academic tradiţional să concureze. Noah Giansiracusa a declarat pentru Reuters că este nevoie de investiţii publice mai mari în cercetare.
„Atât de multe companii din Big Tech nu se orientează spre noi descoperiri în domeniul deep-learning (învăţare profundă a maşinilor n.r.) ci spre a face bani din chatboţi sau din împânzirea internetului cu reclame. Sunt câteva (companii n.r.) preocupate de inovaţii, dar cele mai multe sunt foarte neştiinţifice”, a subliniat el.
