O nouă formă de suferință psihologică afectează generația tânără la nivel global. Șase din zece tineri se simt speriați, anxioși și disperați când se gândesc la viitorul planetei, iar specialiștii au numit această stare „eco-anxietate” sau „solastalgie”.
„Este ca și cum tinerii s-ar simți jefuiți de viitorul lor”, explică Philippe Conus, psihiatru la Spitalul Universitar din Lausanne, care adaugă: „Ei văd pădurile dispărând, speciile pe cale de dispariție și se simt neputincioși în fața acestor schimbări dramatice ale mediului”, potrivit stiripesurse.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Fenomenul afectează în mod special trei categorii de populație: tinerii, femeile și persoanele cu venituri reduse. Cercetările arată că situația se agravează odată cu încălzirea globală – o creștere de doar un grad a temperaturii poate duce la o creștere cu 2% a problemelor psihice în decurs de cinci ani.
Temperatura ideală pentru funcționarea sistemului nervos este de 22 de grade, iar efectul valurilor de căldură asupra ratelor de violență, suicid și internări psihiatrice, care cresc direct proporțional cu creșterea temperaturii, a fost recunoscut de mult timp.
De asemenea, abuzul de substanțe tinde să crească odată cu creșterea temperaturilor. Psihiatrul Paolo Cianconi, de la Departamentul de Neuroștiințe al Universității Catolice din Roma, observă că problema efectelor schimbărilor climatice asupra sănătății mintale este încă foarte puțin explorată, deși este de o importanță crucială: încălzirea globală, poluarea și seceta pot schimba radical natura relațiilor umane, dăunând sănătății și favorizând apariția agresivității și a conflictelor, atât la nivel individual, cât și la nivelul populației. Tinerii, femeile și persoanele cu dificultăți economice par a fi cele mai sensibile din punct de vedere psihopatologic la schimbările climatice.
Pentru a combate această formă nouă de anxietate, specialiștii recomandă tinerilor să nu-și trăiască temerile în singurătate. Ei sunt încurajați să vorbească despre îngrijorările lor cu alte persoane, să se implice în acțiuni concrete pentru protejarea mediului, să petreacă mai mult timp în natură și să susțină proiectele de extindere a spațiilor verzi în orașe.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Medicii susțin că acțiunea este cel mai bun remediu împotriva sentimentului de neputință care îi copleșește pe tineri. Atunci când aceștia se implică activ în proiecte de protejare a mediului, anxietatea lor se poate transforma într-o energie pozitivă care generează schimbare.
Studiul a fost condus de revista Lancet în rândul a 10.000 de tineri din 10 țări de pe toate continentele.
