Gustul sovieticilor pentru lux
Eşecul comunismului era de prevăzut încă din anii imediaţi celui de-al doilea război mondial. Ca utopie, comunismul predică egalitatea între oameni. Adepţii acestei utopii trebuie să refuze categoric luxul. Asemenea primilor creştini, ei trebuie să fie un exemplu de ascetism. Privirile lor trebuie să ardă, aşadar, doar de transpunerea în practică a idealului.
Ocuparea României de către Armata Roşie a fost, pentru cine ştia să citească în semne, strălucita dovadă că trei decenii de bolşevism lăsaseră neşterse poftele burgheze ale tovarăşilor de la Răsărit. Nu numai rusul de rînd, întruchipat de soldatul Armatei roşii, dar şi bravii şefi veniţi de la Moscova nu păreau deloc aşezaţi pe ascetism, potrivit historia.ro.
Dimpotrivă, consilierii sovietici, despre care se bănuia că provin din nomenclatura comunistă, dau românilor un minunat exemplu de înclinaţie către luxul şi îndestularea burgheză, pe care le combătea pînă la osteneala fălcilor.
Cristian Troncotă descrie în cartea sa, Istoria serviciilor secrete româneşti. De la Cuza la Ceaușescu, editura Ion Cristoiu, 1999, baia de capitalism putred în care se scăldau consilierii sovietici, tovarăşii veniţi la Bucureşti să-i înveţe pe români cum să renunţe la luxul burghez pentru a se sacrifica pe rugul ascetismului comunist:
„Mobilarea vilelor în care au stat consilierii sovietici s-a efectuat cu bunurile existente în depozitele MAI, provenite de la casele regale şi foştii demnitare «ai regimului burghezo-moşieresc», iar cea mai mare parte s-a cumpărat de la particulari şi Consignaţie, fiind plătite din fondurile speciale la dispoziţia Ministerului de Interne. Ordinul a fost ca vilele consilierilor sovietici să fie înzestrate «cu lucruri de cea mai bună calitate». Majoritatea mobilierului a fost din lemn de nuc, mahon şi trandafir în stiluri renumite (florentin, bizantin). Covoarele erau perasane originale (Buhara, Tebriz, Afgane), vesela din cristal rosenthal şi Bavaria, serviciile de masă din porţelan şi ceramică, tacîmurile din argint şi alpaca. Nu lipseau candelabrele, din fier forjat şi cristal de Murano, tablourile unor pictori români, precum Tonitza, Băncilă, Luchian, Grigorescu ş.a.“
