Primele alegeri parlamentare din România Mare
Trecerea a tot mai multe manuscrise pe suport electronic văduvește spațiul intelectual de unul dintre cele mai fericite obiceiuri ale celor ce se intitulează ținători de condei: Dăruirea cărților cu dedicație.
Zic asta, deoarece nu prea văd cum s-ar putea da o carte cu dedicație în variantă electronică. Unde să scrii cu mînuța ta înflorita dedicație?
De cînd mă știu ținător de condei recunoscut prin publicare, de vreo 5 decenii, așadar, am primit cărți cu dedicație. Nu în în calitate de cititor, ci în calitate de comentator. Chiar dacă deseori autorul n-o spunea fățiș în clipa cînd îi primeam cartea (de regulă cu o dedicație mai mult decît prietenoasă) știam că mi-a trimis-o în speranța că voi scrie undeva, cîndva despre ea, potrivit historia.ro.
Continui să primesc cărți cu dedicație.
Pînă cînd voi avea timp să scriu despre ele, m-am gîndit să le prezint la rubrica Cărți cu dedicație. Fotografia cărții va fi însoțită dacă nu de cîteva rînduri scrise de mine, atunci măcar de un fragment semnificativ din carte.
Debutez cu volumul monumental 1919. Primele alegeri parlamentare din România Mare. Mi-a fost trimis de unul dintre coordonatori, Alexandru Radu, unul dintre puținii noștri politologi care mai și scrie, nu numai vorbește la televizor.
ARGUMENT, pe care-l reproduc mai jos, ne semnalează că lucrarea e prima dintr-o serie menită a concretiza salutarul proiect al AEP de reconstituire a memoriei electorale a României. Ca toate marile proiecte culturale, nu putem decît să-i urăm viață lungă, pe măsura ambițiilor.
„Alegerile parlamentare din 2-9 noiembrie 1919 au constituit prima experienţă colectivă a democraţiei în spaţiul politic românesc. După mai bine de cinci decenii de practică electorală cenzitară, la baza alegerilor a fost pus principiul votului universal (deocamdată masculin), consacrat prin revizuirea, în vara anului 1917, a articolelor 57 şi 67 ale Constituţiei din 1866. Utilizarea reprezentării proporţionale pentru alegerea a 60% dintre parlamentari a constituit o veritabilă revoluţie electorală. Totodată, în noiembrie 1919, a fost organizat primul scrutin din istoria ţării, la care au participat locuitorii tuturor provinciilor româneşti. Parlamentul rezultat în urma acestor alegeri a formalizat actele Marii Uniri, motiv pentru care alegerile de la sfârşitul anului 1919 pot fi considerate un moment fondator al statului naţional unitar român.
In cadrul unui proiect mai amplu ce urmăreşte reconstituirea memoriei electorale a României, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune un prim volum monografic consacrat alegerilor parlamentare din 1919. Conceput şi iniţiat în 2017 de prof. dr. Daniel Barbu, pe atunci preşedinte al AEP, proiectul a fost continuat şi finalizat de dr. Constantin-Florin Mituleţu Buică, actualul preşedinte al AEP.
Grupul de lucru format din specialişti ai AEP a fost constituit din Irina Asimionesei, Anamaria Avram, Valeria Buric, Octavian Mircea Chesaru, Gabriel Dolinschi, dr. Daniel Duţă, Bogdan Fartuşnic, Andrei Octavian Fulop, Oana Nicoleta Iancu, dr. Cristian-Alexandru Leahu, Denisa Violeta Marcu, Cristina Delciza Mareş, Andrada Maria Mateescu, Cătălina Moraru, sub coordonarea prof. dr. Alexandru Radu. Misiunea grupului de lucru a fost aceea de a aduna informaţii despre parlamentarii aleşi în 1919. In acest scop au fost folosite resursele documentare ale Bibliotecii Academiei Române, documente din fondurile Arhivelor Naţionale ale României, precum şi surse on-line. Totodată, cu sprijinul specialiştilor din Departamentul IT al AEP, au fost desenate harta electorală naţională şi hărţile electorale regionale ale anului 1919. Dr. Camelia Runceanu a colaţionat şi a revizuit materialul volumului.
La atingerea obiectivului cercetării au contribuit numeroşi specialişti din cele opt filiale regionale ale AEP, care au furnizat informaţii şi date culese din surse locale (biblioteci şi arhive judeţene, monografii şi publicaţii locale etc.). Un sprijin important a venit din partea dr. Laura Dumitru de la Arhivele Naţionale ale României. De asemenea, la activitatea de documentare a participat şi un grup de studenţi ai Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
Rezultatul acestui efort de documentare s-a concretizat în dicţionarul biografic al parlamentarilor din legislatura 1919 – 1920, partea centrală a volumului. Dicţionarul este împărţit în secţiuni corespunzătoare celor trei regiuni ale României în care s-au organizat alegerile – Vechiul Regat şi Basarabia, Bucovina şi Transilvania. în cadrul fiecărei secţiuni, biografiile parlamentarilor sunt prezentate în ordinea alfabetică a circumscripţiilor electorale (judeţele) în care aceştia au candidat. Lista completă a parlamentarilor aleşi în legislatura 1919 – 1920, separat pentru cele două Camere, este cuprinsă în Indexul onomastic. Resursele bibliografice şi arhivistice mobilizate de cercetare nu au putut furniza în toate cazurile elementele biografice necesare, astfel că demersul de constituire a prosopografiei primului parlament al României mari a rămas, în unele cazuri, imperfect sau incomplet.
Dicţionarul este precedat de trei studii. Primul, semnat de Alexandru Radu, profesor asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, analizează modul de scrutin, mecanismele şi procedurile electorale, precum şi efectele lor politice. Cel de-al doilea, realizat de Sorin Radu, profesor la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, radiografiază contextul social-politic al alegerilor, starea de spirit a alegătorilor, precum şi acţiunea electorală a partidelor politice. Cel de-al treilea, realizat de dr. Claudia Ursuţiu, cercetător la Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române, urmăreşte destinul postelectoral al evreilor din România Mare.
