Conferinţa statelor-părţi (CSP) la Convenţia privind interzicerea armelor chimice (Chemical Weapons Convention – CWC) a hotărât, la cea de-a 20-a sesiune (30 noiembrie – 4 decembrie 2015), ca în data de 30 noiembrie a fiecărui an să fie celebrată Ziua internaţională de comemorare a tuturor victimelor războiului chimic.
Potrivit ONU, marcarea Zilei internaţionale de comemorare a tuturor victimelor războiului chimic oferă o oportunitate de a aduce un omagiu victimelor războiului chimic, precum şi de a reafirma angajamentul Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de a elimina ameninţarea cu arme chimice, promovând astfel pacea, securitatea şi multilateralismul, potrivit stiripesurse.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Cea de-a treia Conferinţă de examinare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice (Chemical Weapons Convention – CWC), care a avut loc în perioada 8-19 aprilie 2013, la Haga, a adoptat prin consens o declaraţie politică care confirmă “angajamentul fără echivoc” al statelor-părţi faţă de interzicerea globală a armelor chimice.
Pe plan internaţional, dezvoltarea, producţia, importul şi exportul anumitor produse chimice sunt reglementate de Convenţia privind interzicerea armelor chimice (CWC), adoptată la Geneva, la 3 septembrie 1992, şi deschisă semnării la Paris, la 13 ianuarie 1993. Convenţia a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997. Depozitarul Convenţiei este Secretarul General al ONU.
În prezent, există 193 de state-părţi la CWC. Prin Convenţie, statele-părţi se angajează, inter alia, să renunţe definitiv la armele chimice, un obiectiv principal reprezentând distrugerea stocurilor existente de arme chimice şi a instalaţiilor de producere a acestora. Până în prezent, 98% din stocurile declarate de arme chimice au fost distruse.
În vederea implementării prevederilor sale, Convenţia a stabilit înfiinţarea Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga, Olanda. Mandatul OIAC vizează prevenirea proliferării armelor chimice şi verificarea implementării de către statele-părţi a prevederilor CWC, inclusiv prin inspecţii la companiile cu activităţi declarabile în termenii Convenţiei. Pentru eforturile sale substanţiale în sprijinul eliminării armelor chimice, OIAC a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2013.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
România a semnat CWC în prima zi de la deschiderea spre semnare, la 13 ianuarie 1993, şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994. România sprijină implementarea prevederilor CWC şi consideră că provocările de securitate actuale relevă rolul OIAC ca instrument esenţial al sistemului internaţional de dezarmare şi neproliferare.
În cadrul celei de-a 23-a sesiuni a Conferinţei statelor-părţi (Haga, 19-20 noiembrie 2018), România a fost aleasă membru în Consiliul Executiv (CEx) al OIAC pentru un mandat de doi ani, începând cu 12 mai 2019. De asemenea, România a fost, începând cu data de 11 mai 2019, timp de un an, vicepreşedinte al CEx al OIAC, în numele Grupului Est-European.
