CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale și reluarea procesului electoral de la zero. Noile alegeri ar urma să fie organizate abia în 2025, în condițiile în care mandatul președintelui în funcție Klaus Iohannis va expira la 21 decembrie 2024.
Conform Constituției României, există trei situații în care poate fi prelungit mandatul președintelui:
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
► Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.
► Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Durata mandatului de Preşedinte este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului în faţa Parlamentului, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. Aceeaşi persoană poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României cel mult două mandate, acestea putând fi chiar şi succesive. Mandatul începe la momentul depunerii jurământului de către persoana aleasă în această funcţie, şi nu de la momentul alegerii, şi se încheie la trecerea a exact 5 ani de la data depunerii jurământului. Astfel că, la stabilirea datei alegerii unui nou Preşedinte, trebuie avut în vedere să nu se depăşească această perioadă de 5 ani, decât, eventual, cu perioada necesară desfăşurării acestor noi alegeri.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Pentru a nu se crea o situaţie de vacanţă a funcţiei de Preşedinte, între perioada expirării vechiului mandat şi începerea exercitării noului mandat, textul constituţional al art. 83 din Constituţie a prevăzut prelungirea mandatului până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou ales. Legea precizează clar situaţiile în care mandatul Preşedintelui poate fi prelungit. Aceste situaţii sunt strict limitative şi nu enumerative, astfel că nu există alte situaţii care să justifice o prelungire a mandatului prezidenţial în afara cazurilor specificate. Astfel, art. 83 din Constituţie precizează că prelungirea mandatului de Preşedinte al României poate fi făcută numai prin lege organică şi numai în caz de război sau de catastrofă. Norma constituţională nu defineşte cazul de catastrofă, astfel că se lasă la aprecierea Parlamentului necesitatea prelungirii sau nu a mandatului prezidenţial.
