Este el adevăratul stăpân al Damascului?
Cuantificarea cu precizie a sprijinului oferit de Turcia avansării rebele spre Damasc, nu este o sarcină simplă. Dar din legăturile acum cunoscute cu diverse grupuri protagoniste ai căderii lui Bashar al-Assad, din declarațiile și din centralitatea redescoperită în dezbaterea internațională, reiese că în acest moment adevăratul punct de referință al comunității internaționale la Damasc, nu este liderul Hayat Tahrir al-Sham, Abu Muhammad al-Jolani, ci președintele turc Recep Tayyip Erdogan, scrie IL FATTO QUOTIDIANO, potrivit stiripesurse.ro.
În declarațiile frecvente făcute de la începutul înaintării rebelilor spre orașul Alep, liderul de la Ankara a precizat că nu are ținte expansioniste asupra țării. Cuvinte la limita ironiei (macabre), dacă te gândești la zecile de kilometri de teritoriu mâncați de-a lungul anilor de populațiile kurde, victime ale torturii și masacrelor din mâna acelorași miliții sprijinite de Turcia și care au plecat către Damasc, în ultimele zile.
Dar cuvintele lui Erdogan au fost dezmințite și de fapte. Dacă nu putem vorbi de prezența fizică a armatei turce, cert este că greutatea sa politică și strategică s-a făcut simțită. Nu întâmplător, așadar, Rusia, după ce a anunțat că “vom vorbi despre bazele noastre din Mediterană doar cu cei care vor fi la conducerea țării”, câteva ore mai târziu a avut o confruntare cu liderii turci. Și nu întâmplător, în ultimele ore, mai mulți lideri europeni au luat telefonul și au contactat președinția, printre care Giorgia Meloni și Ursula von der Leyen, dar și secretarul general al NATO, Mark Rutte, toți în căutarea de asigurări pentru teama unor noi fluxuri migratorii necontrolate îndreptate spre Europa.
Pe de altă parte, însuși Erdoğan s-a pus virtual în fruntea luptătorilor, care au înaintat cu o viteză impresionantă de la Alep spre capitală. Pe 6 decembrie, se aborda deja războiul, spunând că “după Idlib, Hama și Homs, evident, obiectivul va fi Damascul”. Și, apoi: “Am lansat un apel către Bashar al-Assad, am spus “hai să stabilim împreună viitorul Siriei”. Din păcate, nu am primit un răspuns pozitiv în acest sens”.
Astfel, operațiunea militară a continuat și acum el, mai mult decât alții, pretinde să culeagă roadele căderii unui regim rival. Deși în timpul războiului civil sirian s-au trezit luptând cu dușmanii comuni, cum ar fi milițiile predominant kurde ale Forțelor Democratice Siriene (SDF), cei doi lideri s-au ciocnit de mai multe ori. Obiectul disputei a fost gestionarea și influența asupra teritoriilor cu majoritate kurdă. Liderul de la Ankara și-a dorit, și în mare măsură a reușit, să poată pătrunde cât mai adânc de la frontiera turcă înainte, astfel încât să slăbească YPG/YPJ și să stabilească o prezență militară fixă în cele pe care el le consideră teritorii folosite de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), ca refugiu și bază pentru lansarea atacurilor în Turcia. Assad și-a propus, în schimb, să păstreze integritatea teritoriului sirian deja periclitată de nașterea Califatului, de crearea ulterioară a enclavelor islamiste precum în regiunea Idlib și, din nou, de zonele administrate de kurzi.
În cele din urmă, omul puternic de pe Bosfor a fost cel care a susținut milițiile jihadiste, punându-le în situația de a conduce, în colaborare cu Hayat Tahrir al-Sham, o avansare fără precedent și de a pătrunde în clădirile regimului sirian, provocând astfel prăbușirea unei dictaturi care a durat 50 de ani. Acum, depinde de el să se arunce pe prada de război, după ce a exploatat slăbiciunile principalilor aliați ai lui Assad, de la Rusia la Iran, până la Hezbollah. “A fost plăcut să vorbesc cu Erdogan despre Siria. Este un moment de bucurie, dar și de incertitudine pentru milioane de persoane. Sperăm într-o tranziție pașnică, respectând statul de drept și protejând minoritățile”, a comentat Rutte.
“Turcia va continua să ofere un sprijin solid poporului sirian în perioada următoare, pentru a curăța Siria de elementele teroriste, pentru a-i garanta unitatea, pentru a-i proteja integritatea teritorială și pentru a se asigura că toți sirienii, din toate mediile etnice și religioase, pot trăi în pace”, a asigurat, în schimb, Ursula von der Leyen.
Satisfacția pentru cele întâmplate, pe de altă parte, nu este ascunsă nici măcar de liderul AkParti: “De ieri, în Siria s-a încheiat o eră întunecată și a început o eră strălucitoare. Cred că vântul puternic al schimbării, care suflă în Siria, va duce la rezultate benefice pentru tot poporul sirian, în special pentru imigranți”. Printre cei care vor beneficia de noul curs, însă, Erdoğan uită să se menționeze pe el însuși.
