România mai încasează anul acesta doar „firimituri” din PNRR, rămase din a doua cerere de plată, după ce a ratat mari reforme prin a treia cerere de plată depusă în decembrie 2023 și nu a depus nicio cerere nouă în 2024. Spre comparație, alte state au primit câteva miliarde de euro în acest an.
Comisia Europeană a anunțat luni că va plăti României o sumă de 37,05 milioane de euro din PNRR. Conform informațiilor Economedia, este vorba despre o plată aferentă celei de-a doua cereri de plată. În iunie, Comisia Europeană a decis să deblocheze plata a circa 37 milioane de euro către România, din cererea 2 de plată, după ce a constatat că unele jaloane restante au fost îndeplinite iar altele sunt în curs de îndeplinire. În total, Comisia suspendase plata a 53,4 milioane de euro, potrivit stiripesurse.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
Spre comparație, alte state europene primesc miliarde de euro din PNRR, la această informare a Comisiei Europene. Mai precis, Cehia primește 1,7 miliarde de euro, Germania – 13,5 miliarde de euro, Italia – 8,7 miliarde de euro, Portugalia – 2,9 miliarde de euro. Totodată, recent, Polonia a primit aprobare pentru o plată de 10 miliarde de euro din PNRR.
Astfel, România este una dintre țările cu cele mai mici sume primite din PNRR anul acesta.
Țara noastră a mai depus în decembrie 2023 a treia cerere de plată, cu o valoare totală netă de 2 miliarde de euro. Informațiile Economedia arătau că Comisia a decis să suspende 1,1 miliarde de euro, după ce țara noastră nu a îndeplinit șase reforme cheie: operaționalizarea super-agenției AMEPIP, scăderea pragului la microîntreprinderi, numirile șefilor la companii din energie, metroul din Cluj-Napoca, numiri la conducerea companiilor din Transporturi și contracte ce vizează lucrări feroviare.
În cele din urmă, Comisia nu va mai face nicio plată pe cererea 3 în acest an, după ce două decizii cheie au răsturnat reforma pensiilor speciale considerată anterior îndeplinită în această cerere de plată. Pe de o parte, Curtea Constituțională a decis, joi, că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională. Pe de altă parte, Parlamentul a adoptat indexarea pensiilor militare. Ambele măsuri sunt considerate că afectează reforma, conform informațiilor Economedia.
“România primește 37,05 milioane EUR, ca parte a celei de-a doua cereri de plată
Comisia a plătit României 37,05 milioane EUR, net de prefinanțare.
La 15 decembrie 2022, România a depus a doua cerere de plată, care acoperă 51 de etape și obiective. În septembrie 2023, Comisia a adoptat o evaluare preliminară pozitivă a tuturor etapelor, cu excepția a două. Etapele 129 și 133, referitoare la investițiile în energie, nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător, ceea ce a condus la o suspendare de 53,4 milioane EUR.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
După ce România a furnizat informații suplimentare și a înregistrat progrese în ceea ce privește aceste etape, Comisia a deblocat acum o sumă brută de 42,59 milioane EUR. Această sumă include 17,78 milioane EUR legate de etapa 133, care a fost îndeplinită integral, și 24,8 milioane EUR legate de etapa 129, în cazul căreia progresele au fost recunoscute, deși etapa nu este încă considerată îndeplinită în mod satisfăcător. Plata către România este de 37,05 milioane EUR, după deducerea prefinanțării. În paralel, din cauza faptului că etapa 129 nu a fost îndeplinită pe deplin, Comisia a redus suma totală a împrumutului disponibilă pentru România cu 10,77 milioane EUR.
Până în prezent, România a primit un total de 9,4 miliarde EUR, din cele 28,53 miliarde EUR alocate planului de redresare și reziliență al României.” Sursa: Comisia Europeană
