Săptămâna trecută, guvernul de la Berlin a continuat reducerile bugetului său pentru cultură, în ciuda protestelor din sector. Noul plan de cheltuieli al oraşului pentru 2025 va prevedea reducerea finanţării pentru artă şi cultură cu aproximativ 130 de milioane de euro – 12 % din buget – ceea ce a provocat temeri că unele instituţii culturale vor trebui să se închidă.
Mulţi spun că Berlinul riscă acum să îşi piardă statutul de capitală culturală. „Cultura şi cluburile aduc oameni la Berlin. Ei nu vin aici pentru mâncare, ci pentru istorie şi cultură”, spune Emma Enderby, director al KW Institute for Contemporary Art, organizaţie non-profit. Ea remarcă faptul că bugetul complet nu a fost încă comunicat organizaţiilor şi este posibil să nu fie comunicat până la jumătatea lunii ianuarie. „Este încă foarte neclar”, adaugă ea, potrivit The Art Newspaper, potrivit stiripesurse.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
Primarul Berlinului, Kai Wegner, un politician din cadrul Uniunii Creştin-Democrate de dreapta, a apărat planul bugetar, afirmând că Berlinul are încă un „buget record” de 40 de miliarde de euro şi că economiile nu vizează doar echilibrarea conturilor, ci „viitorul Berlinului”. Dând vina pe „visele verzi” ale fostei administraţii de stânga a oraşului, Wegner spune că „avem nevoie de o schimbare de mentalitate în multe domenii, inclusiv în cultură”.
Pentru multe instituţii de artă, reducerile vor trebui să fie făcute imediat. „Este un preaviz foarte scurt, pare, de asemenea, foarte lipsit de viziune”, spune Enderby. „În Berlin, cultura costă în jur de 2% din economia totală, dar ne taie între aproximativ 10% şi, în unele cazuri, 50%”.
După cum subliniază Paul Spies, copreşedinte al Asociaţiei Muzeelor din Berlin şi fost director al Stiftung Stadtmuseum Berlin, organizaţiile ar putea fi nevoite să anuleze unele obligaţii contractuale, ceea ce înseamnă că vor suporta costuri mai mari pe termen lung, în special cele care se află în mijlocul unor proiecte de construcţie. „Unele instituţii vor avea rezerve pe care le pot folosi pentru a depăşi scăderea iniţială a finanţării, dar majoritatea nu au prea multe rezerve”, spune Spies.
Printre serviciile care riscă cel mai mult să fie eliminate se numără programele de diversitate, sensibilizare şi educaţie, împreună cu asistenţa IT. „Iniţial s-a anunţat că programele de diversitate vor fi reduse complet, dar a existat o reacţie atât de puternică încât au fost reinstituite, dar la un nivel foarte scăzut”, spune Spies.
Siguranţa locurilor de muncă este acum o preocupare majoră în multe organizaţii. Instituţiile vor fi mai puţin dispuse să îşi asume riscuri cu expoziţii mai politice, spun unele voci.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
„Este o decizie foarte proastă – în orice sens, este o prostie”, spune Spies. „Şi a fost făcută atât de brutal şi fără contribuţia departamentului cultural. Se pare că Senatul nu a ascultat specialiştii cu privire la ce este posibil şi ce nu este posibil”.
În timp ce muzeele au fost grav afectate, artiştii vor resimţi, de asemenea, impactul reducerilor. După cum spune Enderby: „Artiştii vor fi foarte afectaţi, deoarece multe iniţiative, cum ar fi spaţiile de ateliere şi reşedinţele care îi sprijină, sunt, de asemenea, eliminate sau reduse – ceea ce va schimba complet atractivitatea de a veni la Berlin, un oraş în care traiul este din ce în ce mai scump”.
