În plină iarnă, Gazprom a întrerupt livrarea gazelor naturale către Republica Moldova, invocând o pretinsă datorie de peste 700 de milioane de dolari, o sumă care nu este recunoscută de autoritățile de la Chișinău și a fost contestată printr-un audit internațional.
Gazprom susține că datoria acumulată de Moldovagaz (companie controlată în mare parte de concernul rus) provine din perioada 1991-2021 pentru livrările de gaze pe malul drept al Nistrului. Guvernul de la Chișinău, care a preluat conducerea în urma alegerilor din 2021, respinge această datorie, transmite Europalibera.org.
În 2021, un acord între autoritățile moldovenești și Gazprom a stabilit efectuarea unui audit independent al datoriilor. Auditul, inițial programat pentru finalul lunii aprilie 2022, a fost întârziat din cauza războiului din Ucraina, iar presiunile Gazprom asupra Chișinăului s-au intensificat, culminând cu amenințarea de a sista livrările de gaze.
Citeşte şi: Parlamentul a oprit iluminatul decorativ şi reduce consumul de electricitate din interior – Stiripesurse.md
În final, Moldova a contractat două firme internaționale pentru audit, care au prezentat raportul în toamna anului 2023. Conform acestuia, Gazprom nu a furnizat documente justificative pentru 276 milioane de dolari din totalul datoriei, iar circa 400 milioane de dolari sunt considerate expirate și, în mare parte, cheltuite fără aprobarea autorităților de la Chișinău. Guvernul de la Chișinău a recunoscut o datorie de 8,6 milioane de dolari și a propus achitarea acesteia, în timp ce restul sumei ar trebui anulată. Gazprom a refuzat însă această propunere.
În contextul în care contractul de livrare a gazelor cu Gazprom este valabil până în 2026, Rusia este în continuare obligată să furnizeze gaze către Moldova prin conducta care tranzitează Ucraina. Totuși, Ucraina refuză să prelungească acordul de tranzitare care expiră în 2025, ceea ce ar putea pune în pericol livrările de gaze.
În fața acestor presiuni, autoritățile moldovenești au început să caute alternative, importând gaze din România prin gazoductul Iași-Ungheni. Totuși, regiunile de pe malul stâng al Nistrului, care rămân complet dependente de Gazprom, riscă o „criză umanitară” din cauza lipsei gazului rusesc, afectând atât alimentarea cu agent termic, cât și cu energie electrică.
Președinta Maia Sandu a subliniat importanța acestui proiect, considerând linia electrică Vulcănești-Chișinău drept „unul dintre cele mai importante proiecte de la Independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru securitatea energetică a țării.
