Prețurile gazelor pe piețele europene au urcat la cel mai mare nivel din octombrie 2023, după ce fluxurile de gaze rusești către Europa prin Ucraina s-au oprit în prima zi din 2025. Prețurile de pe piața românească se situează la același nivel ca pe cele din vestul Europei.
Pe bursa olandeză TTF, de referință pentru piața europeană, prețurile au urcat cu peste 4%, până la 51 de euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din octombrie 2023, arată Euronews.com. În România, gazele sunt tranzacționate tot la același nivel, echivalentul a 51 euro / MWh.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Prețurile au fost influențate și de temperaturile scăzute din nordul Europei.
Depozitele de gaze se epuizează rapid
Expirarea contractului de trazit dintre Ucraina și Rusia ridică îngrijorări cu privire la epuizarea rapidă a gazelor înmagazinate.
Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, depozitele europene de gaze au fost epuizate în cel mai rapid ritm din 2021, ajungând la un grad de umplere de aproximativ 71%.
În România, gazele din depozite dispar într-un ritm și mai rapid decât media UE, ajungând la un grad de umplere de doar 65% de la 100% cât erau în noiembrie.
În condițiile în care prețurile cresc, refacerea depozitelor ar putea fi mai costisitoare decât anul trecut.
Volatilitate mare, dar nu există riscul unei crize energetice
Cu toate acestea, nu există riscul unei crize energetice imediate sau al unui deficit energetic în Europa, iar Uniunea Europeană nu se așteaptă la niciun impact imediat asupra prețurilor de consum, arată Euronews.
Dar Europa pare a fi mai vulnerabilă la volatilitatea pieței. Prețurile mai mari ale energiei ar putea afecta și mai mult competitivitatea UE și ar putea crește costurile în gospodării.
Prețurile ar putea crește, de asemenea, dacă Europa se îndreaptă spre creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL).
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Țările din Europa Centrală sunt cele mai vulnerabile la pierderea accesului la gazul natural rusesc prin Ucraina, deși au o rută alternativă, TurkStream, pentru a primi gaze naturale rusești. Însă această rută nu este suficientă pentru a compensa pe deplin pierderea rutei din Ucraina.
Impactul se va resimți mai ales în Ungaria și Slovacia, pentru care ruta de tranzit ucraineană a acoperit 65% din cererea de gaze în 2023.
Comisia Europeană a propus mai multe soluții pentru a ajuta țările afectate, inclusiv prin aprovizionarea cu gaz grecesc, turcesc și românesc pe ruta transbalcanică.
