„Brain rot” (sau „atrofierea creierului”) a fost desemnat cuvântul anului 2024 de Oxford University Press, reflectând preocupările legate de impactul negativ al consumului excesiv de conținut de slabă calitate, în special pe rețelele sociale.
Termenul a devenit tot mai popular, fiind folosit pentru a descrie atât cauza acestui fenomen, cât și efectele sale asupra individului și societății, conform Business Magazine.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Definit ca deteriorarea intelectuală a unei persoane din cauza consumului de materiale lipsite de valoare, „brain rot” a fost asociat cu impactul rețelelor sociale, în special TikTok și Instagram, care generează un ciclu vicios de consum de conținut superficial, ce poate duce la scăderea atenției și a capacității de concentrare. Utilizarea termenului a crescut semnificativ în ultimul an, cu un salt de 230% între 2023 și 2024, pe măsură ce îngrijorările legate de efectele negative ale social media au devenit tot mai evidente.
Fenomenul este, de asemenea, legat de „FOMO” (fear of missing out), teama de a rata informații importante sau de a nu fi la curent cu ultimele tendințe și evenimente. Această frică determină oamenii să petreacă ore întregi pe platformele de socializare, consumând informație de calitate scăzută, dar care le oferă un sentiment fals de apartenență sau actualizare. Această dependență de social media poate amplifica anxietatea, conducând la o „eroziune” mentală, un fenomen ce afectează în mod special adolescenții și tineretul.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
În contextul alegerilor recente din România, „brain rot” poate fi văzut ca o reflecție a consumului obsesiv de știri și actualizări, care au dus la un burnout digital pentru mulți dintre noi. Acest comportament a devenit omniprezent și a dus la o creștere a anxietății și stresului, în special în rândul tinerelor generații, expuse la imagini nerealiste și idealuri pe rețelele sociale.
În fața acestei realități, apare întrebarea: putem preveni fenomenul „brain rot” și promova un consum responsabil de conținut digital în 2025? Poate educația digitală să joace un rol esențial în prevenirea acestui tip de „putregai mental”? Creșterea gradului de conștientizare cu privire la aceste efecte și promovarea unor practici mai sănătoase de utilizare a internetului sunt pași importanți pentru a combate acest fenomen și pentru a proteja sănătatea mintală în era digitală.
