Enervat de defetismul dominant, Emmanuel Macron face apel la Europa să iasă din naivitatea ei față de Putin și de Trump. El susține o revizuire drastică a proiectului european, scrie „Le Point” într-un articol semnat de Emmanuel Berretta.
Cu cât are mai puțină putere, cu atât este mai vocal, vor concluziona detractorii săi. Emmanuel Macron nu s-a mulțumit să dea câteva mesaje în fața ambasadorilor adunați la Palatul Élysée luni, 6 ianuarie, el a profitat de ocazie pentru a relua ofensiva pe toate fronturile. Cu François Bayrou la Matignon (cât timp este acolo), Președintele Republicii are într-adevăr tot spațiul de manevră pe terenul internațional și în special european, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Dacă Michel Barnier mai putea oferi câteva nuanțe (în special în ceea ce privește Germania), François Bayrou lasă complet mână liberă șefului statului. Va dura atâta timp cât va dura; președintele profită de acest lucru, se grăbește, ofensiv, într-un discurs care reprezintă o provocare clară pentru partenerii europeni. Un „wake-up call”, cum s-ar spune la Bruxelles.
Care este ambianța? Ursula von der Leyen este în pat cu pneumonie severă și nu vrea să fie înlocuită. Cancelarul Scholz face campanie. Giorgia Meloni îi face ochi dulci lui Donald Trump, căruia i-a făcut o vizită rapidă (pentru a-și apăra propriile interese, nu pe cele ale Europei). Antonio Costa, noul președinte al Consiliului, dezvoltă o metodă „în spatele ușilor închise” pentru a netezi asperitățile dintre cei 27. Donald Tusk preia președinția rotativă a Consiliului cu o ambiție declarată – Europa securitară – care nu înlătură ambiguitatea: e vorba despre o adevărată securitate europeană sau de o securitate euro-americană cu arme americane? Să lăsăm deoparte pentru moment sosirea iminentă a unei noi puteri austriece mai eurosceptică ca niciodată cu Herbert Kickl… Viktor Orban, prin comparație, va părea în curând un bun eurofil.
Departe de a se lăsa învins și (foarte) enervat de articolele care văd un declin al puterii sale, Emmanuel Macron trece din nou la ofensivă în cinci direcții.
1. Donald Trump nu respectă decât forța
„Dacă decizi să fii slab și defetist, sunt puține șanse să fii respectat de Statele Unite ale Americii ale președintelui Trump”, spune Emmanuel Macron, cu paisprezece zile înainte de învestirea președintelui american. Președintele francez refuză demisia și cheamă, încă o dată, europenii să preia conducerea apărării și destinului lor. Ea indică o realitate inevitabilă: în următorii cincisprezece sau douăzeci de ani, prioritatea americană va fi China, nu Europa. De aici apelul său pentru o adevărată autonomie strategică europeană, care implică o industrie militară independentă de Pentagon.
Emmanuel Macron a făcut o constatare alarmantă: producția de arme a Rusiei este acum egală cu cea a tuturor europenilor la un loc. Trebuie să investim masiv în apărarea continentală. În opinia președintelui, nu mai este timp pentru „50 de nuanțe de gri” între suveranitate și autonomie strategică – trebuie să acționăm rapid și puternic.
Știm ce trebuie să facem. Agenția europeană a stabilit cei patru piloni esențiali ai viitoarei apărări europene: un scut antirachetă comun, mijloace de bruiaj sofisticate, muniții teleghidate și, pe termen lung, o nouă generație de nave de luptă. Pentru a face acest lucru, Emmanuel Macron le cere celor 27 să stabilească o „preferință europeană” clară pe piețele de armament. Țările de Jos se opun, polonezii sunt dificili și germanii s-au retras după ce ne-au susținut…
Centrul problemei sunt, desigur, banii. Șeful statului a cerut extinderea capacității de împrumut european pe piețe, mai multe resurse proprii pentru bugetul Uniunii Europene. Acest buget comun consolidat este de preferat, potrivit lui, ajutorului național de stat care „ar fragmenta piața unică”.
2. O mare pauză în reglementările europene
Nu este nimic nou și raportul Draghi a spus totul. Președintele francez constată declinul economic al unei Europe care „supra-reglementează și subinvestește”, în timp ce chinezii și americanii avansează în sectoare strategice. „Trebuie să luăm o pauză masivă de reglementare”, spune el, chiar dacă aceasta înseamnă anularea unor texte votate în legislatura anterioară a Comisiei (2019-2024). Nu a intrat în detalii. În opinia lui, Europa riscă să se sufoce cu reguli pe care concurenții săi nu le aplică. Dorind să fie un elev bun la nivel mondial, UE ratează trenul inovării. Un exemplu? Complexitatea standardelor privind hidrogenul, care amenință să-i împiedice dezvoltarea.
Contraofensiva propusă de președintele francez se bazează pe doi piloni. În primul rând, crearea unei adevărate piețe interne europene. „Avem o pârghie de creștere formidabilă care nu costă un euro din bani publici”, subliniază el, pledând pentru eliminarea barierelor dintre cei 27. Apoi, investiții masive: Macron nu ezită să ceară o cvasidublare a bugetului european pe priorități strategice. Discuția bugetară între cei 27 nu va începe decât în vară. Va fi cald… Țările de Jos – în actuala configurație politică – sunt intransigente.
„De ce ar fi Europa pepinieră pentru talente care merg să muncească în California, banca de economii a burselor străine și piața finală a Chinei?”, se întreabă Emmanuel Macron. Această întrebare retorică a președintelui duce la o pledoarie pentru un nou protecționism asumat. Macron dorește criterii de securitate națională în stil european și „conținut european” în producție, inspirându-se fără complexe din metodele americane. Donald Trump inspirație pentru Europa? Acest lucru va face Comisia Europeană să se înfioreze. De asemenea, el nu a contestat metodele chineze (un capitalism de stat pentru a cuceri lumea). Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte.
Mesajul este clar: fie Europa își accelerează drastic transformarea industrială, fie riscă să devină o simplă zonă de consum blocată între Statele Unite și China.
3. Cu Mercosur, „nu s-a rostit o liturghie”
Șeful statului se referă la politica comercială: „Nu putem avea vehicule electrice europene care sunt impozitate cu 25% când ajung în China și vehicule chinezești care sunt impozitate cu 10% când ajung în Europa”. Opoziția sa față de tratatul Mercosur, în forma sa actuală, se înscrie în această direcție.
„Longevitatea îmi oferă un privilegiu, poate că am puțină perspectivă”, spune el nu fără ironie. „Am semnat deja un acord Mercosur, mai exact, am participat la o semnare la G20 de la Osaka. Apoi a fost dat deoparte, deoarece aceiași care l-au semnat nu au respectat ceea ce au spus că vor face. A fost începutul Braziliei lui Bolsonaro. Așadar, vă liniștesc, nu s-a rostit o liturghie în acest palat republican, aș spune ca un bun laic”.
4. Odată cu extinderea, o Europă cu mai multe viteze
„Pot să spun destul de ușor că o Europă a celor 27 este destul de complicat să evolueze”, confirmă el. O Europă cu 32 sau 35 nu va fi mai simplă”, avertizează președintele despre extinderea cu care a fost și el de acord, cel puțin în stadiul de deschidere a negocierilor. O soluție? O Europă a cărei integrare pe anumite politici ar avea loc „poate cu mai multe viteze”. Se gândește la PAC (politica agricolă comună) și la Ucraina, fără să vorbească direct despre asta.
Comunitatea Politică Europeană, lansată în 2022, trebuie să devină cadrul preferat pentru discuțiile privind securitatea continentală, crede el. Dar ce credit să acorzi Turciei sau Azerbaidjanului în acest forum informal? Avem mai degrabă senzația că aceste două țări caută să destabilizeze anumite țări din UE…
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
5. Europa nu-și poate permite o înfrângere în fața lui Putin
În problema ucraineană, președintele Macron se bazează pe trei principii: nicio soluție nu poate fi găsită fără ucraineni, nicio soluție europeană de securitate fără europeni și nicio soluție rapidă care să implice o capitulare a Ucrainei nu este acceptabilă. La baza acesteia se află convingerea că europenii vor trebui, în cele din urmă, să suporte cea mai mare parte a poverii financiare și militare a sprijinirii Kievului.
Confruntat cu îndoielile tot mai mari care apar, Macron rămâne categoric. „Nu putem, ca europeni, să lăsăm Rusia să câștige în Ucraina”, afirmă el. „Nu o putem face pentru ordinea internațională, nu o putem face pentru propria noastră securitate”. El subliniază, de asemenea, ”mondializarea” conflictului de către Moscova prin Iran, China și Coreea de Nord.
Fără a-l numi direct, îi trimite un mesaj lui Donald Trump: „Noul președinte american însuși știe că Statele Unite nu au nicio șansă să câștige ceva dacă Ucraina pierde”. O modalitate de a anticipa posibilele schimbări în politica americană în zilele următoare. Dar câte țări europene vor fi pregătite să-l urmeze pe Emmanuel Macron dacă Donald Trump va cere încetarea luptei?
