Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi un contingent de cel puţin 200.000 de soldaţi europeni ca garanţie de securitate pentru Ucraina în eventualitatea unui acord care să pună capăt războiului cu Rusia, dar a insistat că garanţia de securitate pe care o doreşte este aderarea la NATO, admiţând însă că aceasta depinde de noul preşedinte american Donald Trump, relatează agenţiile Reuters şi EFE.
“Din partea tuturor europenilor? 200.000, cel puţin. Deci, cel puţin, altfel nu înseamnă nimic”, a spus Zelenski într-o dezbatere la forumul economic de la Davos, unde a fost întrebat despre solicitarea sa asupra unei forţe europene de menţinere a păcii în Ucraina, care să fie pentru această ţară o garanţie că nu va fi din nou atacată de Rusia, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Cererea sa principală este însă aceea ca Ucraina să fie primită în NATO. “Majoritatea aliaţilor o sprijină, dar patru ţări se opun aderării noastre la NATO: SUA, Germania, Slovacia şi Ungaria”, a menţionat preşedintele ucrainean. În această chestiune, “totul depinde de SUA, mai exact, de preşedintele său”, a completat Zelenski. “Dacă preşedintele Trump doreşte să vadă Ucraina în NATO, toţi o vor sprijini; dacă el nu este pregătit pentru asta, atunci nu vom fi în NATO”, a admis el.
În argumentarea sa, Zelenski a susţinut că aderarea Ucrainei la NATO ar fi o garanţie chiar şi pentru “Rusia însăşi”, pentru că astfel “Ucraina nu ar putea în viitor să acţioneze împotriva Rusiei”.
Rusia însă a transmis deja că se opune atât aderării Ucrainei la NATO cât şi dislocării de trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Pentru o pace cu Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO.
De asemenea, Putin a declarat în decembrie că actuala situaţie de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului în estul Ucrainei, va trebui avută în vedere în orice negocieri, iar un acord preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruşi şi ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuţii.
Potrivit Rusiei, în negocierile desfăşurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să îl semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Conform unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să îşi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat apoi categoric opoziţia.
În discursul susţinut marţi la Davos, Zelenski a spus că Putin va cere la eventuale negocieri de pace reducerea de cinci ori a capacităţilor armatei ucrainene, o solicitare inacceptabilă pentru Kiev. “El asta vrea. Nu vom permite să se întâmple acest lucru”, a indicat preşedintele ucrainean.
