Românii de pretutindeni sărbătoresc astăzi, 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române din 1859, cunoscută drept „Mica Unire”. Acest eveniment istoric a marcat începutul procesului de formare a statului român modern, prin unirea Moldovei și Țării Românești sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Unirea a fost posibilă datorită voinței partidei unioniste din Iași și București și contextului favorabil de pe scena internațională. În urma războiului Crimeii (1853–1856), influența Rusiei și a Imperiului Otoman asupra principatelor a fost redusă, iar Marile Puteri Europene au sprijinit, în parte, aspirațiile unioniste ale românilor.
Un moment de abilitate politică remarcabilă l-a reprezentat alegerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, în ambele principate, la Iași (5 ianuarie 1859) și la București (24 ianuarie 1859). Această decizie strategică a pus Marile Puteri în fața faptului împlinit, consolidând unirea celor două țări românești.
În 1862, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, iar prin reformele sale a pus bazele statului modern român. Mica Unire a fost un prim pas în procesul de unificare națională, finalizat în 1918 prin Marea Unire de la Alba Iulia.
Potrivit analistului Anatol Țăranu, Mica Unire rămâne o lecție esențială despre unitatea națională și pragmatismul politic. „Elita politică a vremii a demonstrat că, prin viziune și solidaritate, marile obiective naționale pot fi atinse. În prezent, acest model ar trebui să inspire colaborarea între România și Republica Moldova, pentru consolidarea legăturilor culturale, economice și politice dintre cele două state românești,” a declarat Țăranu.
Astăzi, Mica Unire este un simbol al viziunii și al colaborării, îndemnând politicienii să construiască punți de dialog și să promoveze interesele comune ale poporului român.
