Încercările României de a restabili încrederea investitorilor şi de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană au întâmpinat obstacole timpurii într-un an plin de pericole politice şi de riscul de a-şi pierde râvnitul rating de ţară „recomandată investiţiilor”, relatează Reuters.
Repetarea alegerilor prezidenţiale, care vor avea loc în luna mai, după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzaţiilor de interferenţă rusească, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil de reducere a deficitului la 7% din producţia economică, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Ţara intenţionează să atragă 13 miliarde de euro în acest an prin intermediul obligaţiunilor internaţionale, printre cele mai mari de pe pieţele emergente.
Cu toate acestea, S&P ar putea reduce vineri perspectiva ratingului la negativă, după o măsură similară luată de Fitch luna trecută. Ambele agenţii, precum şi Moody’s, au plasat deja România la cel mai scăzut grad în materie de investiţii.
Pierderea ratingului de investiţii – aşa-numitul statut de „înger căzut” – ar putea creşte costurile de împrumut.
Un studiu realizat de Banca Mondială în 2016 a arătat că scăderea ratingului la „junk” de către cel puţin două agenţii majore de rating creşte costurile de împrumut pe termen scurt ale unei ţări cu aproape 200 de puncte de bază, în medie.
Deşi datoria României este cu mult sub nivelul mediu al UE, ţara a înregistrat cea mai rapidă creştere a împrumuturilor din blocul comunitar începând din 2019.
„Vedem deja o deteriorare din perspectiva investitorilor”, a declarat Yerlan Syzdykov, şeful pieţelor emergente la Amundi, referindu-se la riscurile ratingului.
Aşadar, ceasul ticăie pentru Bucureşti, notează Reuters.
Ministrul finanţelor, Barna Tanczos, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că speră ca măsurile de reducere a deficitului şi reducerile costurilor din sectorul public propuse în bugetul guvernului pentru 2025 să restabilească credibilitatea fiscală a ţării.
România îşi propune, de asemenea, să îşi reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles în această săptămână.
România este aşteptată să emită obligaţiuni până când va trimite parlamentului bugetul pentru 2025, care vizează reducerea deficitului, dar fără creşteri majore de taxe care, deşi sunt nepopulare şi potenţial neatractive din punct de vedere politic în perioada premergătoare unui vot, sunt totuşi considerate de investitori, analişti şi agenţiile de rating drept cea mai uşoară soluţie, având în vedere că România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE.
România a ratat momentul de a emite obligaţiuni mai devreme – înainte de volatilitatea pieţei ca urmare a învestirii preşedintelui american Donald Trump – şi se va confrunta deja cu costuri mai mari, aprobarea bugetului fiind probabil amânată în februarie.
„Cred că urmările dezastrului de la alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut şi lipsa bugetului aprobat pentru 2025 i-au împiedicat să vină pe piaţă mai devreme”, a declarat Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn.
La începutul acestei luni, randamentele obligaţiunilor de stat pe 10 ani ale României au crescut cu 74 de puncte de bază, ajungând la un maxim al ultimilor doi ani, de puţin peste 8%, cu mult peste Ungaria, care are al doilea cel mai ridicat randament din regiune, de 6,9%.
Anul trecut, cele patru rânduri de alegeri au dus deficitul bugetar la 8,6% din producţia economică. Mulţi se aşteptau ca guvernul să reducă deficitul după ce se vor linişti apele, însă reluarea alegerilor prezidenţiale a pus sub semnul întrebării acest lucru.
Moscova a negat orice amestec în vot.
Şeful agenţiei române pentru datorie publică, Ştefan Nanu, a declarat că ţara „trebuie să respecte” planul cu ţinta pentru 2031, care ar susţine creşterea economică şi, în acelaşi timp, ar combate deficitul. Nanu a declarat că România ar putea accesa, de asemenea, cel puţin 4 miliarde de euro de la instituţiile financiare internaţionale şi fondurile de redresare ale UE, precum şi 40-45 de miliarde de lei (17,94 miliarde de dolari) din obligaţiuni de retail interne.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Dar oficialii români au făcut comentarii contradictorii cu privire la necesitatea unor creşteri de taxe şi nu se aşteaptă niciuna înainte de alegerile din mai. Orice slăbire a stabilităţii sociale ar putea face şi mai dificilă aplicarea reducerilor necesare.
Revizuirea iminentă a S&P ar putea fi o altă lovitură.
„Dominanţa fiscală a apărut ca o temă prevalentă pe pieţele emergente şi pe pieţele dezvoltate”, a declarat Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu AXA. „ Oriunde investitorii nu dau semne de presiune, pentru a se consolida, ele vor fi pedepsite”, avertizează expertul.
