Departamentul de Justiţie suspectează că schema a fost orchestrată la cele mai înalte niveluri din Moscova, Banca Rusiei finanţând în secret un împrumut de 9 miliarde de dolari prin intermediul Gazprombank. Acest lucru a permis banilor ruşi să ajungă în Turcia, evitând în acelaşi timp tranzacţiile directe cu entităţi sancţionate.
Oficialii cred că transferurile au fost concepute nu doar pentru construcţia nucleară, ci şi pentru a crea o rezervă offshore de dolari pentru iniţiativele statului rus.
În ciuda eforturilor procurorilor de a confisca fondurile îngheţate în 2024, administraţia Biden a suspendat cazul, temându-se de consecinţele diplomatice cu Turcia, un aliat NATO.
Casa Albă şi Departamentul de Stat s-au temut că o acţiune în justiţie ar putea afecta cooperarea privind schimbul de prizonieri, combaterea terorismului şi stabilitatea în Orientul Mijlociu. O preocupare majoră a fost presupusa implicare a şefului serviciilor de informaţii turce Ibrahim Kalin şi a fostului ministru de finanţe Nureddin Nebati în facilitarea plăţilor.
Turcia, spre deosebire de alţi membri NATO, a refuzat să impună sancţiuni Rusiei şi a extins schimburile comerciale cu Moscova, furnizând în acelaşi timp arme Ucrainei. Sistemul financiar al ţării a beneficiat de transferurile ruseşti în timp ce banca centrală turcă încerca să stabilizeze lira pe fondul inflaţiei.
Având în vedere că acest caz este acum în aşteptare, administraţia Trump trebuie să decidă dacă va continua să acţioneze. În timpul primului său mandat, tensiunile dintre Washington şi Ankara au crescut din cauza încălcării sancţiunilor privind banca turcă de stat Halkbank.
