După ce Kremlinul a avertizat că cererile sale pentru o influență mai mică a NATO în Europa de Est rămân în vigoare, țările în cauză avertizează că luarea în considerare a Moscovei le-ar pune în pericol, scrie „Cadena Ser” (Spania).
Înainte ca Statele Unite și Rusia să se așeze la masă pentru a discuta oficial viitorul Ucrainei, există voci din țări care se tem că Trump va ceda cerințelor lui Putin și stabilesc linii roșii pentru eventualele concesii. Ucraina este pe primul loc pe lista reacțiilor, iar Volodimir Zelenski însuși a exclus să stea la o masă de negocieri cu Rusia și respinge orice fel de concesiune teritorială, pe care noul guvern american o consideră aproape sigură, potrivit stiripesurse.
Citește și: Rusia nu vede niciun pas pozitiv din partea SUA în privinţa dezarmării
Dar, pe lângă aceasta, diverse țări europene nu doresc ca apropierea dintre Trump și Putin să aibă ca rezultat o pierdere a capacităților lor de apărare, care au fost întărite în aproape toate cazurile de la începutul invaziei Ucrainei. Kremlinul a avertizat săptămâna aceasta că încă mai consideră în vigoare cerințele sale din 2021, când a impus ca țările din estul și nordul Europei care au aderat la NATO în acest secol să nu mai aibă arme și trupe NATO.
„Agresorul nu poate alege meniul”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda săptămâna aceasta, referindu-se la aceste cereri rusești. Nauseda a amintit că NATO „este o alianță care funcționează și în care există un articol de asistență reciprocă care este în vigoare”. Această clauză privind asistența între țările membre în caz de agresiune este o referință agreată, de exemplu, de țările baltice și scandinave, care nu au încetat să repete că se consideră a fi într-o primă linie de apărare împotriva Rusiei și că, fără acest ajutor din partea Alianței Atlantice, ar putea fi următoarele pe lista țintelor lui Putin.
Ambasada Estoniei în Spania rezumă sentimentul în această direcție din țările baltice. „Ne asigurăm că Rusia nu ne invadează țara peste graniță cu o apărare colectivă eficientă din partea NATO, întrucât aliații au o prezență militară în țările în care suntem în prima linie și s-au întocmit planuri serioase de apărare”, spun ei.
Țara mai notează că aderarea Finlandei și Suediei la NATO „a creat o oportunitate suplimentară de a crea un spațiu de securitate regional cu adevărat integrat”. În unele dintre aceste țări s-au desfășurat exerciții militare comune și a fost întărită prezența soldaților din medii diferite în Alianță. Fără a merge mai departe, există un detașament de soldați spanioli în Letonia.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
Cererile Rusiei în 2021 au vizat în primul rând Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, dar după invadarea Ucrainei, Finlanda a aderat la NATO, ea fiind o altă țară care împarte o graniță lungă cu Rusia. Ambasadorul în Spania explică poziția guvernului său, care a trebuit să răspundă cererilor Moscovei.
Într-un mesaj pe platforma X, ministrul finlandez de Externe Elina Valtonen și-a exprimat clar poziția din linia întâi: „Noi, finlandezii, cunoaștem Rusia”, își începe ea textul, înainte de a avertiza că „Putin nu are nicio intenție să-și oprească planul expansionist”. Pe lângă apelul la unitatea europeană și o alianță puternică cu Statele Unite, reprezentantul guvernului finlandez avertizează restul Europei: „Rusia trebuie să fie cuprinsă în granițele sale cu presiuni militare și economice credibile”.
