Alphabet, compania-mamă a Google riscă să fie acuzată de încălcarea regulilor Uniunii Europene destinate controlului asupra puterii companiilor Big Tech, după ce modificările propuse în rezultatele căutărilor nu au reuşit să răspundă preocupărilor autorităţilor de reglementare antitrust ale UE şi ale rivalilor companiei, potrivit a trei surse apropiate situaţiei, potrivit Reuters, preluat de News.ro. Google și Meta critică reglementările UE asupra AI-ului, pe baza că regulile stricte ale UE frânează inovaţia tehnologică, transmite CNBC.
Comisia Europeană analizează încă din luna martie a anului martie a anul trecut posibile încălcări ale Digital Markets Act (DMA) de către Google. Investigația se concentrează pe aspectul cum că Google și-ar favoriza propriile servicii, resoectiv Google Shopping, Google Flights și Google Hotels în defavoarea competitorilor săi.
Citește și: Fructele moldovenești sunt tot mai apreciate pe piața UE
Autoritățile verifică, de asemenea, dacă motorul de căutare discriminează serviciile celorlalți în rezultatele afișate.
Totodată, Comisia Europeană nu a oferit comentarii oficiale, dar Google a făcut referire la o postare pe blog din decembrie 2024 a directorului său de competiţie pentru EMEA, Oliver Bethell, care a declarat că compania lucrează pentru a găsi o soluţie echilibrată împreună cu Comisia.
Bethell a subliniat că modificările suplimentare ale formatului rezultatelor căutărilor ar putea duce la eliminarea unor funcţionalităţi utile.
În ultimele luni, Google a implementat o serie de modificări pentru a răspunde solicitărilor venite din partea platformelor de comparare a prețurilor, hotelurilor, companiilor aeriene și micilor retaileri. Cu toate acestea, multe dintre aceste entități consideră măsurile insuficiente pentru a respecta cerințele DMA.
Uniunea Europeană nu este mulțumită nici de poziția Google, care a sugerat că ar putea reveni la formatul clasic de afișare a rezultatelor „blue links” dacă nu se ajunge la o soluție acceptabilă pentru toate părțile. DMA interzice practicile prin care Google își promovează propriile servicii pe platformele sale în detrimentul concurenței. Dacă va fi găsit vinovat, gigantul american riscă amenzi de până la 10% din veniturile sale globale anuale. Acuzațiile oficiale împotriva Google sunt așteptate după ce Comisia Europeană va lua decizii în investigațiile separate, mai avansate, asupra Apple și Meta.
De asemenea, o altă investigație vizează posibile restricții impuse de Google dezvoltatorilor de aplicații, care nu ar putea informa utilizatorii despre oferte alternative în afara Google App Store fără costuri suplimentare.
Criticile aduse de Google și Meta
În cadrul conferinței Techarena de la Stockholm, directorii de politici publice ai companiilor Google și Meta au criticat abordarea strictă a Uniunii Europene în ceea ce privește reglementarea inteligenței artificiale și a învățării automate și au susținut că normele stricte impuse de UE ar putea frâna inovația în acest domeniu.
„Există un consens larg că reglementările europene în domeniul tehnologiei sunt problematice; uneori sunt prea fragmentate, precum GDPR (Regulamentul general privind protecţia datelor), alteori merg prea departe, cum este cazul AI Act. Rezultatul final este că produsele ajung cu întârziere pe piaţă sau sunt compromise, iar consumatorii europeni au de suferit,” a declarat Chris Yiu, director de politici publice la Meta.
Pentru a își susține părerea, Chris Yiu a prezentat o pereche de ochelari Ray-Ban Meta echipați cu inteligență artificială, care pot traduce vorbirea sau descrie imagini pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Potrivit acestuia, lansarea acestui produs a fost amânată în Europa din cauza cerințelor complexe de reglementare.
Meta a avertizat anterior că AI Act, cadrul legislativ european privind inteligența artificială, ridică obstacole semnificative pentru companiile din domeniu.
De asemenea, Meta a subliniat că GDPR a îngreunat lansarea produsului în UE, deoarece impune restricții privind utilizarea datelor colectate de la utilizatorii Instagram și Facebook pentru antrenarea modelelor AI.
Pe de altă parte, Dorothy Chou, Head of Public Affairs, DeepMind de la Google, a atras atenția asupra faptului că legislația cu privire la AI a fost concepută înainte de apariția unor tehnologii avansate precum ChatGPT, ceea ce face ca reglementările să nu mai fie aliniate cu realitatea actuală a industriei.
„Trebuie să reglementăm pentru a ne asigura că tehnologia este aplicată responsabil, dar şi să permitem industriei să prospere,” a spus Dorothy Chou.
Presiunea Big Tech asupra reglementărilor UE
Companiile mari din tehnologie și-au intensificat eforturile de lobby pentru relaxarea unor prevederi ale AI Act. Kent Walker, președintele afacerilor globale la Google, a criticat codul de conduită al UE pentru modelele AI de uz general, și a afirmat că acesta reprezintă „un pas în direcția greșită”.
În acest context, Meta a anunțat că nu va adopta codul în forma sa actuală, susținând că impune cerințe „nefezabile din punct de vedere tehnic”.
Criticile au fost susținute și de oficiali americani, inclusiv de vicepreședintele JD Vance, care a acuzat UE că se concentrează prea mult pe reglementarea AI în loc să sprijine dezvoltarea și creșterea acestui sector.
Reguli mai potrivite pentru a ajuta startup-urile europene
Investitorii și antreprenorii europeni au cerut un cadru de reglementare mai flexibil, care să stimuleze dezvoltarea tehnologică. Antoine Moyroud, partener la Lightspeed Venture Partners, a declarat că Europa trebuie să se concentreze pe povești de succes în domeniul tehnologic, în loc să pună accent exclusiv pe reglementări stricte.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
În acest context, antreprenori de top precum Patrick Collison, de la Stripe) și Taavet Hinrikus de la Wise au propus crearea unui „regim al 28-lea” în UE.
În acest context, conceptul ar presupune un cadru unic de reglementare care să le permită startup-urilor să se extindă mai ușor în întreaga Uniune, fără a fi obligate să respecte legislațiile naționale diferite ale fiecărui stat membru.
Această inițiativă ar putea contribui la armonizarea regulilor din UE, la sprijinirea și dezvoltarea startupurilor, atragerea de talente și crearea unei piețe digitale mai competitive la nivel global.
