Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate grăbi procesul de îmbătrânire cu până la doi ani și jumătate, arată un studiu recent făcut în Statele Unite.
Cercetătorii de la Universitatea din California de Sud au analizat aproape 3.700 de persoane cu vârsta medie de 68 de ani, pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în corpul uman la nivel biologic atunci când este expus la căldură intensă pe termen scurt, mediu și lung, informează stiripesurse.
Citește și: Crește numărul divorțurilor. Ce spun experții în problemele de cuplu și relaționare
„Perioada prelungită de expunere la căldură intensă a crescut vârsta biologică cu 2,48 ani în perioada de șase ani a studiului conform indicatorului PCPhenoAge, cu 1,09 ani conform PCGrimAge și cu 0,05 ani conform DunedinPACE”, se arată în studiu.
Practic, în loc ca organismul persoanelor studiate să îmbătrânească echivalentul a șase ani calendaristici, căldura ar fi putut îmbătrâni corpul lor până la 8,48 ani.
Experții explică faptul că stresul termic poate modifica modelul genelor care sunt activate sau dezactivate, ceea ce, la rândul său, poate afecta rata noastră de îmbătrânire. Acest fenomen se numește epigenetică și se referă la modul în care celulele noastre pot activa sau dezactiva anumite gene ca răspuns la factori de stres din mediu.
Studiul a analizat nivelurile de căldură la care ar fi fost expus fiecare participant în zonele lor geografice în perioada 2010-2016. Cercetătorii au folosit indicele de căldură din SUA pentru a evalua temperatura, de la atenționare (zile până la 32°C), atenționare extremă (32-39°C) și pericol (39-51°C).
Efectul căldurii a fost evident în cei trei indicatori biologici folosiți în cercetare. Acești indicatori diferă substanțial între ei, iar autorii sugerează că indicatorul PCPhenoAge poate capta un spectru mai larg al îmbătrânirii biologice, acoperind atât stresul termic pe termen scurt, cât și pe cel pe termen lung.
Citește și: Fructele moldovenești sunt tot mai apreciate pe piața UE
„Pe măsură ce ne confruntăm cu un viitor mai cald, epigenetica noastră se va schimba ca răspuns. Mai este încă mult de lucru pentru a vedea cum ne putem adapta la aceste schimbări – sau dacă putem face acest lucru, în unele părți ale lumii”, se arată în concluziile studiului.
Cercetarea a fost condusă de Rongbin Xu, cercetător în domeniul sănătății și epigeneticii la Universitatea Monash, și Shuai Li, profesor asociat de epidemiologie genetică la Universitatea din Melbourne, arată Science Alert.
