Rusia şi-a consolidat în 2024 rolul de actor care reprezintă o ameninţare hibridă, inclusiv pentru România, făcând uz de informaţii, presă, mijloace economice, cibernetice şi diplomatice, arată un raport al serviciilor secrete din Italia.
Moscova s-a angajat în activităţi hibride tot mai agresive în detrimentul ţărilor care susţin poziţiile guvernului ucrainean, încercând să submineze coeziunea frontului occidental şi influenţând dezbaterea democratică în ţările vizate de ameninţare, conform Raportului anual privind politica de informare pentru securitate 2025, elaborat de Sistemul de informaţii pentru securitatea Republicii (Sistema de Informazione per la Sicurezza della Repubblica), subordonat Preşedinţiei Consiliului de Miniştri al Italiei, informează stiripesurse.
Documentul de 74 de pagini, publicat la 4 martie pe site-ul instituţiei, face referiri şi la atacuri hibride împotriva alegerilor din România şi la faptul că autorităţile române au denunţat ingerinţa reţelei TikTok în procesul electoral.
Influența rusească în România, în cifre
Serviciile secrete italiene consemnează:
– 25.000 de conturi TikTok foarte active în susţinerea candidatului Călin Georgescu cu două săptămâni înainte de vot;
– 797 de conturi de reţea create în 2016 cu foarte puţină activitate până la 11 noiembrie 2024, cel puţin din august 2023;
– 5.005 abonaţi la canalul Telegram “Propagator”, considerat responsabil de coordonarea reţelei, la 1 decembrie, cu aproximativ patru mii mai multe persoane înregistrate decât cu şase zile mai devreme;
– 381.000 de dolari cheltuiţi pentru sponsorizarea conţinutului reţelei până la data de 24 octombrie.
Ingerinţa s-a manifestat prin crearea, diseminarea şi promovarea de conţinut de propagandă politică, inclusiv prin influenceri şi reţele de conturi neautentice pentru susţinerea candidatului la preşedinţie Călin Georgescu.
Infrastructura IT a alegerilor, ținta atacurilor cibernetice a rușilor
De asemenea, raportul serviciilor secrete italiene consemnează atacuri cibernetice asupra procesului electoral raportate de România, menţionând 85.000 de astfel de atacuri îndreptate împotriva infrastructurii IT&C electorale a ţării până la 25 noiembrie şi 33 de ţări în care au fost localizate sistemele informatice utilizate, cu metode avansate de anonimizare pentru a face dificil procesul de atribuire.
Aceste atacuri cibernetice au exploatat vulnerabilităţi ale sistemelor IT ce susţin procesul electoral pentru a accesa datele prezente, a le altera integritatea, a modifica conţinutul prezentat publicului, a face infrastructura indisponibilă.
