Contestațiile formulate împotriva lui Nicușor Dan au fost respinse de CCR, astfel că edilul-șef al Capitalei poate candida oficial la alegerile prezidențiale.
Curtea Constituțională a primit, luni, o contestație împotriva deciziei BEC de a accepta candidatura lui Nicușor Dan la președinție. Judecătorii CCR au discutat discuta această sesizare în ședința, de marți, ora 17.00, atunci când au dezbătut și contestația lui Călin Georgescu la Curte împotriva hotărârii BEC prin care i-a fost respinsă candidatura la prezidențiale. Judecătorii CCR au decis definitiv respingerea candidaturii lui Călin Georgescu, informează stiripesurse.
În contestaţia care îl viza pe Nicușor Dan este indicat că, deşi primarul Capitalei a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu fosta Securitate, CCR este obligată să verifice veridicitatea aspectelor înscrise în acest document, când planează dubii asupra lor, cu atât mai mult cu cât în 2022 s-a dovedit, în mod definitiv, că un fost preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost turnător la Securitate.
„În concret, la data de 10.06.2024 a circulat în spaţiul public un document prin care s-a arătat că domnul Nicușor Dan, la vârsta de 17 ani, ar fi făcut poliţie politică. Documentul furnizat presei se numeşte «Raport privind încadrarea informativă a cetăţenilor care se deplasează în Australia, cu ocazia Olimpiadei Internaţionale de Matematică». El este calificat drept «Strict Secret» şi a fost întocmit într-un exemplar unic”, precizează contestaţia.
Potrivit News.ro, primarului Capitalei îi ai este reproșat „refuzul sistematic de a pune în executare hotărârile judecătoreşti, care este de natură a submina puterea judecătorească în structura tripartită a statului de drept şi implicit funcţionarea optimă a acestuia”.
„Ori candidat care aspiră să devină preşedinte al României are obligaţia de a promova integritatea sistemului democratic şi a instituţiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului şi valorile şi principiile pe care acesta se întemeiază, iar nu un exemplu negativ care sporeşte neîncrederea publicului în efectivitatea justiţiei”, conform sesizării depuse la CCR.
