Un nou studiu publicat în Science Advances arată că expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate modifica comportamentul genelor oamenilor, accelerând îmbătrânirea la nivel molecular. Astfel, căldura poate avea un impact negativ asupra sănătății pe termen lung.
Impactul este „similar cu efectul fumatului și al consumului de alcool”, spune cercetătorul principal al studiului, spune Eunyoung Choi, gerontolog la Leonard Davis School of Gerontology din cadrul Universității California de Sud.
Studiul a analizat persoane în vârstă de peste 56 de ani care locuiau în Statele Unite și care au avut experiențe foarte diferite în ceea ce privește căldura. Persoanele din zonele extrem de calde ale țării, cum ar fi Phoenix, unde indicele de căldură – o combinație de temperatură și umiditate – depășește 32,2 de grade Celsius în mai mult de jumătate de an, păreau mai în vârstă biologic cu aproximativ 14 luni decât persoanele care trăiesc în locuri mai răcoroase, cum ar fi Seattle, unde mai puțin de 10 zile pe an depășesc acest prag.
Cercetările asociază îmbătrânirea prematură cu apariția mai timpurie a unor probleme de sănătate precum demența, diabetul și bolile cardiovasculare. Cu cât aceste simptome apar mai devreme, cu atât mai mult afectează bunăstarea și productivitatea oamenilor, spune Carr.
Îmbătrânirea epigenetică
Cercetătorii au urmărit vârsta biologică a persoanelor din studiul lor prin căutarea unor modificări subtile în ADN-ul acestora după diferite perioade de expunere la căldură, de la câteva zile de temperaturi extreme la mai mulți ani.
„Știm că unii oameni par să îmbătrânească mai repede decât alții, și asta pentru că îmbătrânirea biologică nu corespunde întotdeauna îmbătrânirii cronologice”, spune Choi.
Vârsta biologică este adesea corelată cu etichetele chimice care se acumulează și sunt eliminate din ADN-ul oamenilor în timp, un proces numit metilare. Acesta este adesea denumit „îmbătrânire epigenetică”. „Metilarea ADN-ului acționează ca un comutator de lumină pentru gene – astfel încât le poate porni și opri”, declară cercetătorul principal al studiului.
Metilarea nu schimbă genele în sine, ci modifică modul în care genele respective funcționează – uneori în bine, dar de multe ori în rău. Numeroase studii efectuate atât pe animale, cât și pe oameni au arătat că modelele de metilare a ADN-ului se modifică în timp și pot fi utilizate ca un fel de ceas molecular, care ticăie pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Îmbătrânirea epigenetică se poate accelera deoarece oamenii nu au o alimentație adecvată sau nu fac suficientă mișcare. Dar este, de asemenea, asociată cu stresul emoțional sau fizic, precum și cu expunerea la efecte nocive ale mediului, cum ar fi poluarea aerului „și, în acest caz, căldura”,spune Choi.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la peste 3.600 de adulți în vârstă din SUA și au evaluat vârsta epigenetică a oamenilor. Aceștia și-au putut da seama cu câtă căldură s-au confruntat aceste persoane în câteva zile, câteva luni, un an și șase ani înainte de recoltarea probei respective, utilizând modele climatice și meteorologice care privesc în trecut, luând în considerare atât temperatura, cât și umiditatea – factori care influențează pericolul diferitelor condiții de căldură.
Rezultatele au fost clare. Persoanele care au experimentat mai multă căldură pe termen lung au îmbătrânit biologic mai repede decât cele care locuiau în locuri mai răcoroase. Acest lucru se întâmplă chiar și după luarea în considerare a situației financiare, a educației, a activității fizice și a faptului dacă fumau sau nu.
Presiunile climatice
Căldura provoacă numeroase probleme de sănătate pe termen scurt pentru persoanele de toate vârstele. Numărul vizitelor la serviciile de urgență crește în timpul valurilor de caniculă, la fel ca și numărul problemelor cardiovasculare, al problemelor renale și chiar al deceselor care nu au legătură directă cu căldura.
Riscurile cresc pe măsură ce schimbările climatice provocate de om se accelerează, spune Choi. Numărul zilelor de căldură extremă în SUA ar putea crește cu 20 până la 30 de zile în cea mai mare parte a țării până la mijlocul secolului, conform Evaluării climatice naționale a țării, o contabilizare cuprinzătoare a schimbărilor trecute și potențiale viitoare ale țării din cauza schimbărilor climatice.
În general, organismul persoanelor în vârstă face față mai greu căldurii decât cel al persoanelor tinere. Capacitatea de transpirație scade. Mai puțin sânge curge spre piele, unde poate fi răcit. Unele medicamente pot interfera cu mecanismul natural de răcire al organismului.
