Încă din 1961, Ziua mondială a meteorologiei (“World Meteorological Day”) este marcată la 23 martie, în fiecare an. La 23 martie 1950 a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială (“World Meteorological Organization – WMO), precizează site-ul organizaţiei.
De Ziua mondială a meteorologiei, Organizaţia Meteorologică Mondială propune spre dezbatere o temă de interes universal, pentru toate cele 187 de ţări şi cele şase teritorii membre ale WMO, informează stiripesurse.
Ziua mondială a meteorologiei se desfăşoară, în acest an, sub sloganul: “Viitorul vremii, climei şi apei de-a lungul generaţiilor” (“The future of weather, climate and water across generations”).
Ziua mondială a meteorologiei 2023 are loc în timpul celei de-a 150-a aniversări a WMO, notează sursa citată. Ziua mondială a meteorologiei evidenţiază realizările “trecute”, progresul “prezent” şi potenţialul “viitor” – de la telegrafele de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prognozele de transport maritim la supercomputere şi tehnologia spaţială. În tot acest timp, Serviciile Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie au lucrat non-stop pentru a colecta şi standardiza datele care stau la baza prognozelor meteo. Istoria schimbului de date WMO este o poveste remarcabilă a viziunii ştiinţifice, a dezvoltării tehnologice şi, mai ales, a unui sistem unic de cooperare pentru a servi societatea.
Ca urmare a gazelor cu efect de seră care captează căldura, temperatura medie globală este acum cu peste un grad Celsius mai mare în prezent, comparativ cu acum 150 de ani. Vremea este mai extremă, oceanul mai cald şi mai acid, nivelul mării a crescut şi gheţarii şi gheaţa se topesc. WMO consideră că este nevoie de acţiuni urgente acum pentru a reduce emisiile şi pentru a ne asigura că generaţiile viitoare pot supravieţui şi prospera pe planetă. Însă, progresele ştiinţifice şi tehnologice rapide au îmbunătăţit considerabil acurateţea prognozelor meteo şi avertizările timpurii care salvează vieţi. Totodată, s-au înregistrat progrese semnificative în monitorizarea, simularea şi proiectarea climatului global pentru a sprijini luarea deciziilor.
Vremea, clima şi ciclul apei vor fi diferite în viitor. Serviciile meteorologice, climatice şi hidrologice vor ajuta oamenii să treacă peste provocările asociate şi să profite de oportunităţi.
Pornind de la tema acestei zile, sunt organizate evenimente, precum conferinţe, simpozioane şi expoziţii pentru specialiştii în domeniu, liderii comunităţii şi publicul larg. De asemenea, cu acest prilej sunt acordate numeroase premii pentru cercetare meteorologică. În multe ţări, sunt emise timbre poştale speciale pentru a marca sărbătorirea Zilei mondiale a meteorologiei.
De-a lungul anilor, au fost dezbătute teme precum: relaţia dintre meteorologie şi agricultură (1968), relaţia dintre meteorologie şi producţia alimentară (1976, 1984), relaţia dintre meteorologie şi producţia de energie (1979), meteorologia în slujba vieţii şi a protecţiei bunurilor (2002), reducerea vulnerabilităţii la extremele de vreme şi climă (2003), vremea, clima şi apa în era informaţiei (2004), vremea, clima, apa şi dezvoltarea durabilă (2005), vremea şi clima: implicarea tineretului (2014), apa potabilă (2020), oceanul (2021), avertizare şi acţiune timpurie (2022) etc.
Organizaţia Meteorologică Mondială, organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, oferă cadrul unei cooperări internaţionale în privinţa dezvoltării serviciilor de meteorologie şi hidrologie. WMO a devenit în 1951 agenţie specializată pentru meteorologie (vreme şi climă), hidrologie operaţională şi ştiinţe geofizice conexe a Naţiunilor Unite, având la bază Organizaţia Internaţională a Meteorologiei (OMI), fondată în 1873. România este membru al Organizaţiei Meteorologice Mondiale din 1884 şi a participat la primul Congres al WMO, din 1951.
