Președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat cu referire la noua identitate a lui Vladimir Plahotniuc că – „geografia mișcării acestui personaj devine mai mică”. Oficialul a ezitat să ofere mai multe detalii despre cetățenia Mexicului, obținută recent de fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), însă a menționat că instituțiile statului, responsabile de acest aspect, le vor face publice la momentul cuvenit.
„Eu constat un lucru, acolo sunt mai multe detalii legate de această cetățenie sau încercare de a se face, alege cu această cetățenie. Dar, mă rog, detaliile o să le dea instituțiile de drept, atunci când o să considere că e momentul să le dea”, a declarat Igor Grosu, transmite realitatea.md.
Citeşte şi: Grosu cere Rusiei să NU se bage în cazul Evgheniei Guțul – Stiripesurse.md
Acesta spune că un alt detaliu este că persoana apare în sistemul Interpol în anumite momente, și anume atunci când traversează niște hotare.
„Asta înseamnă că geografia mișcării, deplasării acestui personaj devine mai mică. Nu o să mă dau acum în premoniții, când și cât de repede, dar eu zic să-i lăsăm colegii noștri să-și facă treaba, pentru că sunt deja câteva exemple când s-au aprins beculețele, hai zic așa, la anumite jurisdicții”, a mai spus președintele Parlamentului.
Amintim că, Vladimir Plahotniuc, oligarhul fugar care a controlat instituțiile de stat din Republica Moldova și a transformat țara într-un „stat capturat”, este vizat în mai multe dosare penale de rezonanță. La aproape șase ani de la dispariția sa din Moldova, autoritățile naționale nu cunosc oficial unde se află. În 2025, Plahotniuc a fost dat în căutare internațională și inclus pe lista persoanelor căutate de Interpol, după cinci ani de la prima solicitare de anunțare în căutare.
În iulie 2023, a fost trimis în judecată primul și singurul dosar penal pe numele lui Plahotniuc. Dosarul vizează implicarea sa în „Frauda bancară”, fiind acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Plahotniuc ar fi beneficiat de fonduri sustrase din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, în valoare de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Dosarul a fost comasat cu cel al șefilor Băncii Naționale și al conducerii băncilor fraudate și este încă în examinare în prima instanță, fiind departe de o sentință definitivă.
