România ar trebui să evite modificările substanțiale ale cadrului juridic cu puțin timp înainte de alegeri sau recurgerea la ordonanțe de urgență pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, spune Congresul Consiliului Europei.
Deși alegerile locale din 2024 din România au fost, în general, bine organizate, ele au fost semnificativ afectate de introducerea ordonanței de urgență prin care s-au desfășurat în aceeași zi alegerile locale și cele pentru Parlamentul European, emisă cu doar câteva luni înainte de ziua alegerilor. Această situație a subliniat necesitatea unui cod electoral unificat, elaborat prin consultări largi și incluzive, informează stiripesurse.
Citește și: O adolescentă ucraineană a fost recrutată de ruşi pentru a comite un act terorist. SBU a dejucat atacul
Acestea au fost principalele concluzii prezentate de co-raportorii Randi Mondorf (Danemarca, ILDG) și Jorge Sequeira (Portugalia, SOC/G/PD) într-un raport adoptat de Congresul Autorităților Locale și Regionale în cea de-a 48-a sesiune, desfășurată miercuri.
Raportul s-a bazat pe o vizită de constatare a faptelor organizată pe 24 octombrie 2024 la București, inițiată de Comisia de Monitorizare a Congresului ca răspuns la o plângere privind nereguli în alegerile locale din iunie 2024.
Raportul a subliniat importanța stabilității electorale și a remarcat că decizia de a recurge la ordonanța de urgență ar fi putut fi evitată, un punct de vedere împărtășit și de Comisia de la Veneția în avizul său publicat pe 14 martie 2024.
În recomandările sale, Congresul a încurajat autoritățile române să simplifice și să revizuiască procedurile și termenele aplicabile procesului de numărare și centralizare a voturilor, să consolideze capacitatea administrației electorale de a funcționa mai transparent și să ia în considerare introducerea renumărării obligatorii și din oficiu în cazul unor abateri semnificative în procesele-verbale.
Citește și: Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece
Co-raportorii au concluzionat că „întărirea procesului democratic la nivel subnațional în România va necesita eforturi suplimentare pentru a spori incluziunea și a consolida încrederea publicului. Promovarea participării femeilor și a tinerilor ca și candidați, prin cote și reducerea vârstei minime pentru a candida la 18 ani, precum și extinderea drepturilor observatorilor electorali, ar putea constitui pași esențiali pentru întărirea democrației locale”.
