Fostul deputat Alexandr Slusari a subliniat importanța implementării unui mecanism de monitorizare sporită a frontierei administrative cu regiunea separatistă transnistreană, în contextul asigurării securității și combaterii contrabandei. Slusari a explicat că o astfel de măsură este crucială, însă trebuie prezentată „inteligent din punct de vedere politico-informațional”, pentru a nu fi interpretată ca o recunoaștere a regiunii ca stat separat.
„Consider că este necesar să dezvoltăm un astfel de mecanism, dar trebuie să-l prezentăm cu grijă, având în vedere percepția politică”, a declarat Slusari, adăugând că teama de a nu fi văzut acest pas ca o „vamă” este motivul principal pentru care nu s-a acționat până acum.
Fostul deputat a subliniat că monitorizarea frontierei administrative este esențială atâta timp cât autoritățile nu controlează integral acest teritoriu. „Avem nevoie de monitorizarea frontierei administrative. Dacă va exista voință politică, vom putea implementa această măsură”, a afirmat Slusari.
Cu toate acestea, expertul Andrei Damașcan a criticat propunerea, avertizând asupra riscurilor politice. Potrivit acestuia, o astfel de măsură ar putea fi interpretată ca o recunoaștere a unei frontiere cu regiunea transnistreană. „Practic, noi înșine creăm o graniță, dar este imposibil să o stabilim complet pe întreg perimetrul”, a adăugat Damașcan.
În contextul acestor discuții, pe 31 martie, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a anunțat că Ambasada Rusiei ar fi fost implicată în fuga deputatului condamnat Alexandr Nesterovschi în regiunea separatistă transnistreană. Directorul SIS, Alexandru Musteață, a declarat că Nesterovschi a fost transportat din sediul ambasadei către regiunea separatistă transnistreană într-un automobil cu numere diplomatice rusești. În urma acestor acuzații, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a declarat trei angajați ai ambasadei ruse persona non grata. Ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile, calificându-le drept nefondate.
