Tensiunile în creștere în Europa reaprind temerile de a nu se repeta greșelile care au precedat alte războaie, observă „La Razon” într-un articol publicat sub semnătura lui Carmen Oporto.
Istoria arată că multe conflicte internaționale au început cu concesii teritoriale. Al Doilea Război Mondial este un exemplu edificator: înainte de declanșarea sa în 1939, mai multe puteri europene au permis extinderea Germaniei naziste în speranța de a evita un război mai mare. Cu toate acestea, aceste concesii nu au făcut decât să îl întărească pe Adolf Hitler și să accelereze conflictul armat, informează stiripesurse.
Citește și: O adolescentă ucraineană a fost recrutată de ruşi pentru a comite un act terorist. SBU a dejucat atacul
Astăzi, Europa se confruntă cu un peisaj geopolitic incert, marcat de războiul din Ucraina, escaladarea violenței în Gaza, tensiuni în Indo-Pacific și instabilitate crescândă în alte regiuni strategice. Având în vedere acest scenariu, apare o întrebare inevitabilă: este continentul în pericol?
De ani de zile, una dintre principalele surse de tensiune din Europa a fost conflictul dintre Rusia și Ucraina. Anexarea Crimeei în 2014 a fost prima mișcare majoră a Kremlinului în strategia sa de expansiune, o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat în 1938, când Hitler a ocupat Sudeții cu aprobarea occidentală. În ciuda sancțiunilor internaționale, Rusia și-a continuat ofensiva în 2022, lansând o invazie pe scară largă sub pretextul “demilitarizării și denazificării Ucrainei”, fără a oferi dovezi care să susțină asemenea de afirmații.
Ceea ce spera Moscova să fie un război fulger s-a transformat într-un conflict prelungit care durează deja de mai bine de trei ani. În ciuda medierii din partea Statelor Unite și a altor puteri pentru a ajunge la o încetare a focului, războiul a ajuns la momente de maximă tensiune. Autorizarea Washingtonului și a aliaților săi ca Kievul să folosească rachete cu rază lungă de acțiune împotriva teritoriului Rusiei și intrarea trupelor nord-coreene în linia întâi a frontului au crescut riscul unei escaladări ulterioare, stârnind temeri de o posibilă implicare a altor puteri sau chiar de folosirea armelor nucleare.
Citește și: Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece
Deși negocierile par să se îndrepte către dezescaladare, Europa a luat act de necesitatea de a-și consolida capacitățile defensive. Mai multe țări și-au mărit cheltuielile militare și au inițiat programe de reînarmare cu scopul de a preveni viitoare conflicte sau, dacă este necesar, de a se apăra împotriva agresiunii.
Deși departe de epicentrul războiului din Ucraina, Spania nu este departe de riscuri. Creșterea presiunii migrației în Ceuta și Melilla, reînarmarea rapidă a Marocului și aspirațiile sale în Sahara generează îngrijorări de apărare. Ca răspuns, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și-au consolidat angajamentul față de securitatea continentului, conștiente de faptul că granițele instabile pot declanșa crize cu consecințe grave.
