O mare parte din produsele pe care Statele Unite le importă din restul lumii sunt vizate de sâmbătă de taxe vamale suplimentare de 10 % decise de Donald Trump, o deflagraţie pentru comerţul mondial care va creşte în zilele următoare.
Acest prag universal de 10%, de la care anumite produse sunt scutite, se adaugă taxelor vamale care existau anterior, potrivit stiripesurse.
Citește și: O adolescentă ucraineană a fost recrutată de ruşi pentru a comite un act terorist. SBU a dejucat atacul
Cu toate acestea, pentru moment, anumite bunuri sunt scutite: petrolul, gazul, cuprul, aurul, argintul, platina, paladiul, lemnul, semiconductorii, produsele farmaceutice şi mineralele care nu se găsesc pe teritoriul american.
Nici importurile de oţel, aluminiu şi automobile nu sunt afectate, dar acestea sunt deja supuse unei taxe vamale de 25%.
Şi Canada şi Mexicul, care sunt supuse unui regim diferit, plătesc deja un nou preţ în războiul comercial iniţiat de preşedintele american Donald Trump.
De la 9 aprilie, factura va fi mult mai mare pentru ţările care exportă mai mult în Statele Unite decât importă din SUA.
Un total de +54% pentru China (vizată în mai multe etape), +20% pentru Uniunea Europeană (UE), +46% pentru Vietnam, +24% pentru Japonia.
Aceasta va reprezenta aproximativ 80 de ţări şi teritorii, inclusiv cele 27 de ţări din blocul european, potrivit unui document oficial publicat vineri de guvernul american.
Lista celor mai puternic impozitate a fost scurtată: nu mai include insulele franceze Saint-Pierre-et-Miquelon – pe care Casa Albă le prezentase ca fiind vizate de taxe vamale de +50% – sau teritoriile australiene Heard şi McDonald Islands, din regiunea subantarctică, care găzduiesc doar colonii de pinguini.
Prezenţa lor provocase un amestec de uimire şi batjocură faţă de metodologia administraţiei americane.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) şi-a exprimat vineri îngrijorarea cu privire la faptul că pe listă se regăsesc în continuare cele mai sărace ţări din lume.
Organizaţia internaţională a subliniat că ţările cel mai puţin dezvoltate şi statele insulare mici în curs de dezvoltare sunt responsabile pentru doar 1,6% şi, respectiv, 0,4% din deficitul comercial al SUA.
Aceste ţări, a observat ea, “nu vor contribui la reechilibrarea deficitului comercial şi nici nu vor genera venituri semnificative”.
Anunţul făcut miercuri de Donald Trump, justificat de “urgenţa naţională” de a reduce deficitul american, a provocat o undă de şoc în economia mondială.
Barierele vamale promise vor fi la fel de ridicate, potrivit economiştilor, precum erau în anii 1930 în Statele Unite, o epocă în care fluxurile erau eminamente mai slabe şi ţările mai puţin dependente de producţia altora.
În faţa represaliilor anunţate de Beijing (+34% la produsele americane începând cu 10 aprilie) şi a temerilor privind o spirală negativă pentru economia mondială, pieţele financiare s-au prăbuşit.
În decurs de două zile, capitalizarea bursieră americană a scăzut cu peste 6.000 de miliarde de dolari, conform indicelui Dow Jones US Total Stock Market.
Citește și: Putin impune ucrainenilor din teritoriile ocupate să-şi ia paşapoarte ruseşti ori să plece
“Nu-mi voi schimba niciodată politica. Este un moment bun pentru a fi bogat, mai bogat ca niciodată”, s-a lăudat vineri preşedintele american pe platforma sa Truth Social.
De asemenea, el l-a îndemnat pe preşedintele Rezervei Federale (Fed) să reducă ratele dobânzilor, apreciind că este momentul “perfect” datorită progreselor înregistrate de anumite preţuri (petrol, ouă) de la revenirea sa la putere în ianuarie.
Câteva minute mai târziu, însă, preşedintele instituţiei monetare a schiţat un tablou destul de sumbru al perspectivelor economiei americane, cu tarifele: potenţial mai multă inflaţie, mai puţină creştere şi mai mult şomaj.
