Impunerea unui tarif de 25% asupra importurilor farmaceutice în Statele Unite ar duce la o creştere a costurilor medicamentelor de pe piaţa americană cu aproape 51 de miliarde de dolari anual, ceea ce ar putea majora preţurile din SUA cu până la 12,9%, dacă taxele vor fi transferate integral consumatorilor, potrivit unui raport realizat de Ernst & Young şi comandat de principala asociaţie a industriei farmaceutice americane, Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA), analizat de Reuters.
Analiza arată că SUA au importat în 2023 produse farmaceutice în valoare de 203 miliarde de dolari, 73% provenind din Europa, în principal din Irlanda, Germania şi Elveţia. Vânzările totale de produse farmaceutice finite în SUA au fost de 393 miliarde de dolari în acelaşi an, potrivit stiripesurse.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Raportul, datat 22 aprilie şi încă nepublicat oficial, a fost comandat de PhRMA, organizaţie care reprezintă giganţi precum Amgen, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly şi Pfizer.
PhRMA nu a oferit un comentariu imediat. Organizaţia a susţinut anterior că impunerea tarifelor ar submina eforturile de a creşte producţia internă, un obiectiv declarat al fostului preşedinte Donald Trump.
Produsele farmaceutice au fost în mod tradiţional scutite de războaiele comerciale, din cauza riscurilor potenţiale, dar Trump a ameninţat în repetate rânduri cu introducerea unui tarif de 25% pe importurile de medicamente. Săptămâna trecută, administraţia sa a lansat o anchetă privind aceste importuri, invocând motive de securitate naţională legate de dependenţa de producţia externă.
Această mişcare a declanşat o perioadă de consultare publică de 21 de zile, în cadrul investigaţiei conduse de Departamentul Comerţului.
Producătorii de medicamente speră să folosească această fereastră pentru a demonstra că tarifele ridicate ar afecta eforturile de extindere rapidă a producţiei în SUA şi să propună alternative, potrivit avocatului comercial Ted Murphy, de la firma Sidley Austin, care consiliază companiile în acest proces.
Unii producători au făcut lobby pentru introducerea treptată a tarifelor, în încercarea de a atenua impactul.
Roche, gigantul elveţian din domeniul farma, a anunţat joi că poartă discuţii directe cu guvernul SUA pentru a obţine scutiri tarifare, argumentând că produsele importate sunt echilibrate de exporturile de medicamente şi echipamente medicale fabricate în Statele Unite.
Potrivit raportului EY, costurile de producţie reprezintă doar un factor în stabilirea preţurilor medicamentelor noi, iar gradul în care tarifele vor fi transferate consumatorilor este incert. Totuşi, în cazul în care taxele ar fi reflectate integral în preţurile de vânzare, preţurile medicamentelor în SUA ar putea creşte cu până la 12,9%.
Aproximativ 30% din importurile farmaceutice din 2023 au fost ingrediente utilizate ulterior în producţia din SUA, fie pentru consum intern, fie pentru export. Tarifele aplicate acestor ingrediente ar majora costurile de producţie cu 4,1% şi ar reduce competitivitatea globală a medicamentelor fabricate în SUA.
Circa 25% din producţia farmaceutică americană este destinată exportului, cu o valoare de 101 miliarde de dolari în 2023. EY avertizează că o parte din cele aproximativ 490.000 de locuri de muncă legate de exporturi ar putea fi puse în pericol dacă cererea externă pentru medicamentele americane va scădea din cauza costurilor mai mari.
Raportul nu include impactul unor eventuale tarife de retorsiune, care, potrivit analiştilor, ar putea avea un efect economic mult mai sever pentru producătorii americani.
