Crin Antonescu și Nicușor Dan speră să-l înfrângă pe populistul de tip MAGA George Simion în turul doi al alegerilor prezidenţiale
Centriști pro-europeni se luptă pentru locul doi la alegerile prezidențiale din România, în încercarea de a împiedica o victorie a extremei drepte de natură a destabiliza și mai mult acest stat membru UE și NATO, scrie THE FINANCIAL TIMES, potrivit stiripesurse.ro.
Pentru prima oară de la căderea comunismului un ultranaționalist de tip MAGA are un avans confortabil în sondaje înaintea alegerilor de duminică, reluarea scrutinului anulat acum cinci luni din cauza acuzațiilor de amestec al Rusiei.
George Simion care candidează pentru a „Face România Măreață Din Nou” [în realitate sloganul lui de campanie e „Respect” – n.trad.] și a contestat mai demult beneficiile apartenenței la UE și NATO, e cotat cu vreo 34% – cu mult sub pragul de 50% necesar pentru a câștiga din primul tur. Acest fapt îi lasă loc unui contracandidat centrist în turul doi din 18 mai pentru a-i bloca calea spre președinție.
Citeşte şi: Doar unul din cinci moldoveni lucrează în sectorul real al economiei – Stiripesurse.md
„Populismul și izolaționismul” pun în pericol orientarea pro-occidentală a României, a declarat pentru Financial Times candidatul centrist Crin Antonescu. El i-a numit pe adversarii săi naționaliști „impostori” și „personaje de carton” care nu au fost capabili să-i apere României interesele internaționale.
Fost senator liberal în vârstă de 65 de ani, care a revenit în decembrie în viața politică, Antonescu își pune în valoare abilitățile de conducător, dat fiind că a servit scurt timp ca președinte în 2012, în cursul procedurii de destituire a președintelui Traian Băsescu.
Antonescu, care candidează din partea celor trei partide din coaliția guvernamentală, e cotat la egalitate cu alt centrist pro-european, primarul Bucureștilor Nicușor Dan. Potrivit unui sondaj FlashData de la începutul acestei săptămâni, Antonescu ar câștiga o confruntare cu Simion în turul doi.
Și Dan a calificat orientarea politicii externe drept „cea mai importantă miză de după alegeri”, adăugând că doar el sau Antonescu pot garanta menținerea angajamentului țării față de UE și NATO.
Populiști precum Simion, a declarat Dan pentru FT, „poate că încearcă să-l imite pe Trump, dar ei copiază narative rusești în România […] Ei au fost mereu contra susținerii Ucrainei în război”.
Scenariile FlashData întocmite luni arată că Antonescu ar putea câștiga turul doi împotriva lui Simion, dar că Dan ar avea dificultăți în a-l învinge pe candidatul extremei drepte.
Siegfried Mureșan, un europarlamentar român de centru-dreapta al cărui partid îl susține pe Antonescu, a declarat că e probabil ca susținătorii lui Dan să se îndrepte spre Antonescu în turul doi – dar invers e mai puțin sigur. Unii dintre votanții lui Antonescu, a avertizat el, ar putea fi mai atrași de Simion decât de primarul Bucureștilor.
„Simion se va califica în turul doi și va fi un candidat anti-UE”, a declarat Mureșan. „Întrebarea e cine va fi candidatul pro-UE și cum îl ajutăm să reușească.”
Popularitatea lui Simion a luat amploare după ce a preluat ștafeta de la Călin Georgescu, un naționalist pro-Putin periferic care s-a clasat surprinzător pe primul loc la alegerile din noiembrie, deși era cotat cu sub 10%.
Documente desecretizate ale serviciilor secrete române au indicat că Rusia ar fi orchestrat o campanie sofisticată pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu, căruia i s-a interzis ulterior să mai candideze. Autoproclamatul „președinte ales”, care a făcut un salut nazist după ce fusese interogat de procurori, e anchetat pentru finanțare electorală ilegală și tentative de răsturnare a ordinii constituționale cu ajutorul unor grupări fasciste. Un alt candidat de tip MAGA, fostul premier Victor Ponta, a pierdut teren în sondaje după ce ajunsese efemer pe locul doi. Elena Lasconi, o centristă pro-UE care a reușit să ajungă în turul doi împreună cu Georgescu anul trecut, e chiar mai mult în urmă și a e presată de propriul partid să abandoneze și să-l susțină pe Dan.
Dan, 55 de ani, e un matematician de profesie devenit activist anticorupție, care anul trecut a câștigat primăria capitalei României ca independent pentru a doua oară.
După ce și-a anunțat candidatura în decembrie Dan nu a reușit să obțină sprijinul partidelor aflate la putere. Dar și-a asigurat sprijinul vechiului său partid, Uniunea Salvați România (USR), partid din opoziție de centru, cel care i-a retras sprijinul lui Lasconi.
Dan s-a confruntat cu suspiciuni cu privire la finanțarea campaniei sale și la presupuse legături cu Rusia ale unor persoane din anturajul lui, dovedite ulterior nefondate.
Antonescu a trebuit și el să se apere de o campanie de defăimare – afirmă el – legată de o declarație pe care i-a dat-o în tinerețe poliției secrete comuniste, care îl întrebase despre un prieten din copilărie fugit în străinătate. Antonescu a afirmat că astfel de declarații erau ceva obișnuit înainte de căderea comunismului în 1989 și că nu a inclus nimic care ar fi putut să-i facă rău prietenului său sau familiei lui. Arhivele oficiale ale Securității, serviciul secret comunist, nu au găsit nicio dovadă că el ar fi colaborat cu poliția secretă.
Antonescu a declarat pentru FT că dacă va fi ales președinte va colabora cu guvernul pentru a revigora relațiile cu SUA, acum tensionate dat fiind că administrația Trump a criticat Bucureștii pentru anularea alegerilor.
„Există multe domenii de interes comun pentru România și SUA”, a declarat el, dând exemplu sectoarele energiei și apărării, cu prezența militară semnificativă a Americii la bazele românești din apropierea Mării Negre.
România intenționează să-și majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB începând de anul viitor, în conformitate cu noua țintă probabilă a NATO, dat fiind că președintele american Donald Trump i-a presat pe aliații europeni să cheltuiască mai mult pentru propria lor apărare.
Ion M. Ioniță, analist și istoric român independent, a remarcat că nivelul de nemulțumire față de clasa politică a fost dificil de stabilit prin sondaje, ceea ce înseamnă că rezultatul acestor alegeri e încă extrem de imprevizibil.
„Nu știm cum se va manifesta votul anti-establishment”, a spus el, observând că Georgescu a obținut 23% din voturi cu toate că sondajele îl cotau cu sub 10% cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri. „Protestul [prin vot – n.a.] ne-ar putea da peste cap calculele.”
