StiripesurseExterneCum reacționează țările est-europene ale UE la propaganda rusă de pe...

Cum reacționează țările est-europene ale UE la propaganda rusă de pe internet

Publicat:

Propaganda pro-rusă revine pe TikTok, cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din România, unde primul tur are loc duminică, scrie „El Confidencial” (Spania).

Duminică, 4 mai, România va încerca, pentru a doua oară, să-și aleagă un președinte. Prima încercare a fost anulată la sfârșitul anului 2024 din cauza acuzațiilor de interferență a propagandei ruse. Care sunt acum reacțiile la influențele internetului?

Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației

În ultimul timp, utilizatorii români ai rețelelor de socializare au văzut imagini și mesaje tulburătoare. Peste noapte, mai multe profiluri, unele cu peste 100.000 de urmăritori, au început să răspândească o nouă formă de propagandă pro-rusă. După cum a constatat o investigație a publicației românești Hotnews, în loc să opteze, așa cum au făcut-o până acum, pentru mesaje ascunse pentru a genera insecuritate și instabilitate, propagandiștii se exprimă acum direct: un profil, care se presupune că îl reprezintă pe președintele rus Vladimir Putin, întreabă dacă ar dori să-l aibă președinte al României. Alții susțin că, dacă UE va fi atacată de Rusia, vor lupta de partea ei.

Multe dintre aceste profiluri l-au susținut anterior pe fostul candidat la președinție Călin Georgescu, care, deși era relativ necunoscut, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie. Al doilea tur, care fusese programat două săptămâni mai târziu, nu a mai avut loc, întrucât Curtea Constituțională a anulat primul tur din cauza influenței ilegale pe care a exercitat-o ​​Rusia, se arată în decizia Curții. De asemenea, Georgescu nu va putea candida la aceste noi alegeri, al căror prim tur va avea loc duminica aceasta; sondajele prevăd însă că un alt candidat român de extremă dreapta, care critică foarte mult ajutorul acordat Ucrainei, va ajunge în turul al doilea: George Simion. Rămâne de văzut dacă se va impune în turul al doilea și împotriva cui.


Citeşte şi:  Tragedie pe coasta Tasmaniei: Peste 150 de balene ucigașe au ajuns pe țărm, iar cercetătorii caută răspunsuri

De la discuții despre mușețel, la susținerea lui Putin

Dar cum poate fi combătută campania de opinie rusească de pe rețelele de socializare? Și cum acționează alte state apropiate geografic de Rusia? În România, s-a încercat investigarea originii campaniei de toamnă și a fost găsită o companie numită AdNow, care ani de zile a adunat adepți pe teme complet apolitice. Se pare că s-a concentrat în special pe beneficiile pentru sănătate ale mușețelului și ale altor produse naturale. În timpul campaniei prezidențiale, au început brusc să posteze mesaje de susținere a lui Georgescu și s-au trezit cu utilizatori care, din cu totul alte motive, i-au crezut și i-au simpatizat.

Contraofensiva nu este ușoară fără luarea unor măsuri drastice precum controversata decizie a Curții Constituționale. Nu există o lege specifică împotriva propagandei pe internet, iar oportunitatea acesteia este un subiect de dezbatere politică. Un proiect de lege care viza în mod special protejarea cetățenilor de manipulare în timpul alegerilor prezidențiale a fost abandonat. Proiectul de lege ar fi putut prevedea măsuri drastice, cum ar fi blocarea accesului la publicațiile considerate de propagandă, dar, în schimb, guvernul solicită respectarea strictă a legilor existente împotriva manipulării electorale. Există o platformă specială, Inforadar, administrată de Ministerul Apărării, care este responsabilă de alertarea utilizatorilor cu privire la propagandă, deși funcția sa nu depășește simpla avertizare a platformelor cu privire la postările ilegale.

Măsuri dure în țările baltice

Estonia și Lituania, țări considerate în general foarte eficiente în contracararea propagandei rusești online, se află într-o situație similară. Ambele se concentrează, de asemenea, pe monitorizarea rețelelor sociale pentru potențiala propagandă și apoi pe raportarea acesteia către proprietarii platformelor, și fac acest lucru cu o rigoare mai mare decât în ​​alte părți. În Estonia, acest demers este gestionat de o unitate specială de poliție, în timp ce în Lituania aparține armatei.

Citeşte şi:  România: Proteste în Senat după anunțul lui Ilie Bolojan privind restructurările

Totuși, o eliminare rapidă nu este întotdeauna posibilă, deoarece platformele pot considera conținutul denunțat drept unul adecvat conform termenilor lor de utilizare. În ambele cazuri, este vorba și despre blocarea programelor de stat rusești, care există în întreaga UE, dar care sunt atent monitorizate în aceste două țări (care au populații mari vorbitoare de limbă rusă). Propaganda internă este, de asemenea, combătută aspru: Estonia a expulzat recent un bărbat acuzat de propagandă pro-rusă, iar în Lituania, instituțiile mass-media pot fi amendate cu până la trei procente din veniturile lor anuale.

Polonia și centrul său temporar de denunțuri

Mai puțin clar este răspunsul altei țări care va organiza în curând alegeri prezidențiale importante: Polonia nu are nicio agenție de stat specifică responsabilă permanent de monitorizarea sau combaterea propagandei online. Totuși, în timpul campaniei electorale, a fost lansat un program temporar pentru a aborda această problemă. A fost creat un site web dedicat, http://bezpiecznewybory.pl („alegeri sigure”), unde pot fi raportate campaniile de dezinformare. În plus, postările de pe principalele platforme de socializare sunt evaluate independent.

Citește și: Tiraspolul încurajează producerea energiei verzi. Igor Boțan: Criza energetică a forțat schimbarea de atitudine

Pe de altă parte, avem țări considerate vulnerabile, dar în care până acum a existat puțină activitate. Una dintre ele este Bulgaria, care încă nu a finalizat niciun program specific, în ciuda faptului că acest subiect este în discuție de ani de zile. Instabilitatea politică a țării și haosul rezultat au făcut dificilă luarea unei decizii. Guvernele succesive au paralizat inițiativele predecesorilor lor în acest domeniu. Propunerile parlamentare, promovate în principal de opoziția actuală, nu au dat nici ele rezultate.

Citeşte şi:  Bogdan Ivan: România nu a mai importat țiței din Rusia din decembrie 2022 și produse petroliere din februarie 2023

În plus, în alte țări central-europene, cum ar fi Austria, se observă și o creștere clară a știrilor false, adesea răspândite prin intermediul unor platforme speciale de știri, aparținând în mare parte comunității informaționale de dreapta. Mai multe organisme oficiale oferă informații detaliate despre campaniile de dezinformare, iar Cancelaria Federală are un website dedicat acestei sarcini. Această țară folosește și verificarea informațiilor (de către fact-checkers).

URMĂREȘTE-NE PE:

stiripesurseMD

CITESTE SI

Gică Hagi, prezentat oficial ca selecționer al României: ‘M-am născut să câștig, nu să exist’

Gică Hagi a fost prezentat, luni, ca selecționer al României, unde îi ia locul lui Mircea Lucescu.„Este o onoare, o mare responsabilitate să reprezint...

Angajații agenției ungare de stat MTI solicită o agenție de presă independentă

Unul dintre liderii mass-media de stat îndeamnă la răbdare după ce angajații MTI solicită o agenție de presă independentă, dar totul va rămâne așa...

Șefa BNM: Inteligența artificială și digitalizarea pot crește eficiența în sectorul financiar cu peste 30%

Inteligența artificială și digitalizarea pot aduce câștiguri importante de competitivitate, productivitate și eficiență în sectorul financiar, iar pe termen mediu și lung aceste beneficii...

Șase state candidate la Uniunea Europeană ar putea pierde 700 de milioane de euro din fondurile alocate

Uniunea Europeană avertizează șase state candidate din Balcanii de Vest că ar putea pierde 700 de milioane de euro din fondurile alocate, dacă nu...

ȘTIRIPESURSE.RO

ULTIMELE ȘTIRI

Campanii publicitare
    sales banner

Html code here! Replace this with any non empty text and that's it.