Ziua internaţională a luminii este marcată anual, la 16 mai, pentru a aniversa prima operaţiune de succes a laserului, în 1960, de către fizicianul şi inginerul, Theodore Maiman. Laserul este un exemplu extraordinar al modului în care o descoperire ştiinţifică poate aduce beneficii revoluţionare în domenii diverse precum comunicaţii, medicină şi altele, poitrivit www.lightday.org.
UNESCO subliniază faptul că Ziua internaţională a luminii nu este doar despre lasere şi ştiinţă, ci include şi aspecte ale artei, culturii sau divertismentului. În acest sens, iniţiatorii arată că lumina este un subiect de inspiraţie pentru multe discipline şi este catalizatorul perfect pentru a promova educaţia ştiinţifică în rândul tinerilor. Programele de predare care utilizează ştiinţa şi tehnologia uşoare dezvoltă capacitatea educaţională la nivel mondial prin activităţi care vizează copiii sau prin concentrarea, în special, asupra ţărilor cu economii emergente.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Ziua internaţională a luminii este o iniţiativă globală care oferă, anual, oportunitatea de apreciere continuă a luminii şi a rolului pe care îl joacă în ştiinţă, cultură şi artă, educaţie şi dezvoltare durabilă şi în domenii diverse precum medicina, comunicaţiile sau energia. Tema largă a luminii va permite multor sectoare diferite ale societăţii din întreaga lume să participe la activităţi care demonstrează modul în care ştiinţa, tehnologia, arta şi cultura pot contribui la atingerea obiectivelor UNESCO – educaţie, egalitate şi pace.
Iniţativa marcării acestei zile a aparţinut Comitetului executiv al UNESCO, care, la 19 septembrie 2016, a adoptat o rezoluţie pentru susţinerea Zilei internaţionale a luminii. Rezoluţia a fost înaintată Comitetului de către Ghana, Mexic, Noua Zeelandă şi Federaţia Rusă, iar o decizie favorabilă a fost aprobată împreună cu încă 15 co-sponsori din: Argentina, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, Iran, Liban, Malaezia, Maroc, Nicaragua, Serbia, Nigeria, Paraguay, Qatar, Vietnam şi Uganda. Rezoluţia a fost, în final, adoptată în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO, din 7 noiembrie 2017. Cu această ocazie, încă 12 state s-au alăturat iniţiativei: Columbia, Republica Cehă, Republica Democrată Congo, Finlanda, Coasta de Fildeş, Kenya, Madagascar, Africa de Sud, Sudan, Suedia, Togo şi Zimbabwe, mai arată site-ul www.lightday.org.
Înainte de adoptarea rezoluţiei privind marcarea la nivel internaţional a unei zile a luminii, UNESCO a organizat, în 2015, Anul internaţional al luminii şi al tehnologiilor bazate pe lumină 2015 (IYL 2015), care a atras atenţia asupra realizărilor ştiinţei luminii şi a importanţei aplicaţiilor sale pentru omenire, scrie sursa citată. Succesul organizării Anului Internaţional al Luminii a evidenţiat importanţa proclamării Zilei Internaţionale a Luminii pentru sprijinirea profilului ştiinţei şi tehnologiei, a stimulării educaţiei şi a îmbunătăţirii calităţii vieţii la nivel mondial.
În 2023, Ziua internaţională a luminii, se desfăşoară sub motto-ul “Possible through light” şi celebrează carierele în domeniile optică şi fotonică, de la descoperirea de noi planete până la eliminarea coliziunilor între maşini. În acest sens, organizatorii oferă exemplul tehnologiei Lidar, (acronimul de la “light detection and ranging ” – detecţia şi măsurarea luminii -), o tehnologie care utilizează lumina pentru a oferi o imagine tridimensională a unui mediu. NASA a creat iniţial această tehnologie, pentru a urmări poziţia şi mişcarea sateliţilor pe orbită, însă, în prezent, apar noi utilizări pentru aplicaţiile de pe sol. Scopul principal al Lidar în siguranţa maşinii este acela de a permite vehiculului să privească în mod constant în toate direcţiile, pentru a evita coliziunile cu pietonii, bicicliştii, animalele sau alte entităţi aflate în mişcare.
În ceea ce priveşte descoperirea noilor planete, se arată că metoda de tranzit este cea mai de succes tehnică folosită, pentru a descoperi planete care orbitează în jurul altor stele. Această metodă implică observarea luminozităţii unei stele şi căutarea scăderilor periodice ale luminozităţii care apar atunci când o planetă tranzitează prin faţa acelei stele, indică sursa citată.
