Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou preşedinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un memorandum cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenţia oficială de presă TASS şi publicaţia independentă The Moscow Times, potrivit stiripesurse.ro.
“Este de o importanţă majoră cine semnează (documentele), întrucât actualul lor ‘lider’ şi-a pierdut cu mult timp în urmă legitimitatea internă, ca să nu mai vorbim de cea externă. Prin urmare, ar putea exista probleme cu orice acord semnat de o astfel de persoană”, a afirmat Musihin într-un interviu pentru TASS.
Citeşte şi: Încă un șef de la Vamă a fost reținut pentru mită – Stiripesurse.md
Diplomatul rus a insistat asupra unor garanţii sigure că acordul de reglementare este semnat din partea ucraineană de “o persoană care este mandatată de popor să facă acest lucru”. “În caz contrar, vor exista probleme”, a avertizat el.
Volodimir Zelenski, a spus reprezentantului MAE rus, nu poate semna astfel de documente. “Poporul ucrainean trebuie să aleagă un nou lider prin libera exprimare a voinţei”, a continuat acesta. “Într-un astfel de caz, semnatarul va avea legitimitate. Şi acum este vorba despre unele prevederi interne ale Constituţiei ucrainene. În termeni formali, preşedintele parlamentului (ucrainean) se bucură de o anumită autoritate pentru a semna [astfel de documente]. Dar dacă i se va permite să facă acest lucru în propria sa ţară este o mare întrebare”, a declarat Musihin.
Diplomatul rus a subliniat că memorandumul care a fost menţionat în timpul convorbirii telefonice a preşedintelui rus Vladimir Putin cu omologul său american, Donald Trump, luni, “va avea nevoie de un semnatar potrivit”, ceea ce “este o problemă acum”. Acelaşi lucru este valabil şi pentru celelalte documente care vor trebui semnate, conform afirmaţiei sale.
În acest context, The Moscov Times notează că ideea semnării unui memorandum despre o viitoare pace în Ucraina a fost formulată de Putin după discuţia de luni cu Donald Trump, când a respins din nou iniţiativa încetării focului pentru 30 de zile, propusă de Kiev şi europeni, propunere de altfel susţinută şi de SUA iniţial. Acest document, potrivit Moscovei, ar urma să cuprindă principiile de reglementare a conflictului, calendarul pentru încheierea unui acord de pace, precum şi condiţiile pentru un posibil armistiţiu.
Zelenski a declarat că Kievul va aştepta versiunea rusă a memorandumului. În acelaşi timp, Kremlinul a subliniat că “nu există şi nu poate exista” un termen limită pentru pregătirea documentului, motiv pentru care a fost acuzat de Kiev şi partenerii săi occidentali de tergiversarea negocierilor.
Înainte de aceasta, Putin a pus la îndoială în repetate rânduri legitimitatea lui Zelenski pe motiv că mandatul prezidenţial al acestuia din urmă a expirat oficial în mai 2024, dar a fost prelungit din cauza legii marţiale până la următoarele alegeri. Constituţia ucraineană nu permite organizarea de alegeri prezidenţiale în condiţiile legii marţiale.
La sfârşitul lunii martie, Putin a propus introducerea unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU şi ale ţărilor occidentale, afirmând că, în opinia sa, aceasta ar permite “aducerea la putere a unui guvern valid şi care să se bucure de încrederea poporului”, cu care s-ar putea semna un tratat de pace.
Această idee l-a “înfuriat” pe Trump, care a ameninţat că va impune noi sancţiuni dacă Putin nu va semna în timpul apropiat un acord de încetare a focului, aminteşte The Moscow Times. La vremea respectivă, SUA nu semnaseră încă cu Ucraina acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Dar poziţia preşedintelui american s-a schimbat de atunci: după convorbirea din 19 mai, Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu are nicio intenţie de a pune capăt războiului, deoarece crede că câştigă pe câmpul de luptă, potrivit unor surse ale Wall Street Journal. După convorbirea cu liderul rus, Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că acum trebuie să negocieze pacea chiar cu Putin la nivel bilateral şi a refuzat să impună sancţiuni împotriva Rusiei.
