UE vrea să-și asigure securitatea fără să se bizuie pe SUA
La ședința Consiliului Afaceri Generale al UE, a fost aprobat un instrument financiar care permite creșterea considerabilă și într-un timp relativ scurt a investițiilor în industria de apărare. Europenii vor să se înarmeze prin forțe proprii, fără să se bazeze ca în trecut exclusiv pe “umbrela” de apărare americană. Decizia adoptată pe 27 mai constituie unul dintre cei mai importanți pași făcuți în această direcție, scrie NEZAVISIMAIA GAZETA, potrivit stiripesurse.ro.
“Acțiune pentru asigurarea securității Europei” (Security Action for Europe, SAFE), cum se numește acest instrument, este un program de creditare în valoare de 150 de miliarde de euro, format din fonduri ale Uniunii Europene. Cu ajutorul acestuia, după cum se arată în comunicatul Consiliului UE, vor fi finanțate “investițiile urgente și de anvergură” în producția de armament. Fiecare dintre țările membre ale Uniunii Europene se poate adresa la SAFE și poate primi în acest scop un împrumut pe termen lung în condiții avantajoase.
Se presupune că acest lucru ar trebui să accelereze foarte mult reînarmarea armatelor țărilor europene, fără ca soluționarea acestui obiectiv să devină o povară grea pentru economia lor. Acest lucru este deosebit de important pentru statele sărace, conform standardelor europene, ale căror teritorii sunt considerate de strategii Uniunii Europene drept un posibil teatru de operațiuni militare în cazul în care lucrurile vor ajunge la un conflict armat direct cu Federaţia Rusă.
Citeşte şi: Model rusesc: Copiii din Transnistria sunt băgaţi în cazarmă de la 11 ani – Stiripesurse.md
În primul rând, acestea sunt statele baltice – Lituania, Letonia, Estonia, cu armatele lor minuscule și cu arsenalele lor destul de epuizate, din care Ucraina se aprovizionează activ. Din această cauză SAFE prevede achiziții colective de armamente cu participarea a cel puțin două țări. Numai în cazuri urgente, când este nevoie de armament foarte rapid și problema prețului nu mai are însemnătate, o țară are dreptul să acționeze singură.
Programul SAFE conține o prevedere care va afecta serios întreaga politică de apărare a UE, chiar dacă relațiile cu Rusia se vor normaliza cumva. Împrumuturile se vor acorda pentru achiziții nu numai în țările membre ale Uniunii Europene, ci și în cele care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) sau ale Spațiului Economic European (EEA). Mai simplu vorbind, armamentul poate fi achiziționat și dn Norvegia, Elveția și Marea Britanie. Nefiind membre ale UE, acestea se integrează astfel strâns în sistemul de apărare comun al UE.
Lucru interesant, același lucru se poate spune acum și despre Ucraina. Conform SAFE, și în această țară se pot face achiziții, deși Ucraina nu face parte nici din Spațiul Economic European, nici din Asociația Europeană a Liberului Schimb. Se poate spune că, cel puțin parțial, visul multor ucraineni cu privire la integrarea europeană se va realiza – ea va deveni astfel un element al spațiului de apărare comun al UE. Fiindcă veni vorba, despre acest lucru vorbea deschis încă în luna martie comisarul european al economiei, Valdis Dombrovskis. Pentru UE însă, e pesemne important să folosească în interesul său realizările complexului militaro-industrial ucrainean, care acum sunt “testate” pe câmpul de luptă.
E greu să spui că SAFE este un program anti-american, în ciuda faptului că nu prevede achiziții de armament din SUA, iar Donald Trump le cere în permanență europenilor să cumpere mai mult tot ce este american, inclusiv arme. UE consolidează capacitatea de apărare a țărilor membre NATO cele mai dependente de sprijinul militar extern – țările baltice, facilitând astfel soluționarea potențialelor sarcini militare pentru Pentagon. Iar statele baltice reprezintă regiunea pentru care americanii intenționează să intervină cu siguranță. Problema nu ține doar de importanța strategică a regiunii, ci și de faptul că Lituania, Letonia și Estonia nu îl supără pe Trump, fiind niște “vârfuri” în ce privește cheltuielile de apărare. Președintele SUA insistă categoric ca toate statele membre NATO să respecte cerința [în fapt un obiectiv opțional auto-asumat de membri, al cărui termen-limită a și expirat în 2024 – n.red.] comună pentru membrii alianței privind cheltuieli de 2% din PIB pentru apărare. Cu câteva zile în urmă ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că țara sa, precum și Letonia și Lituania, sunt gata chiar să depășească acest indicator. Anul viitor ele vor cheltui deja 5% din PIB. Deși creșterea cheltuielilor pentru apărare la acest nivel nu este încă o cerință oficială a alianței față de membrii săi. Până în prezent, există doar dorințele respective ale lui Trump și ale secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Programul SAFE a fost aprobat de Consiliul UE aproape în unanimitate. S-a abținut Ungaria. Încă din luna martie parlamentul acestei țări, dominat de partidul Fidesz care îl susține pe prim-ministrul Viktor Orbán, aflat de mulți ani în această funcție, a adoptat o rezoluție în care se cere să se facă tocmai acest lucru. Autoritățile ungare intenționează să își reînarmeze armata singure, neconvinse de imparțialitatea distribuirii banilor UE între țări.
Budapesta reamintește că i-au fost înghețate fondurile UE de redresare din cauza faptului că Orbán, contrar insistențelor UE, nu a armonizat legislația ungară cu cerințele de respectare a principiilor democrației și statului de drept.
Probabil pentru a-l influența pe recalcitrantul prim-ministru ungar, pe ordinea de zi a Consiliului UE a fost introdusă problema privind posibila privare a Ungariei de dreptul de vot în structurile conducătoare ale Uniunii Europene. Articolul 7 din Tratatul UE permite o astfel de opțiune pentru țările a căror politică este în dezacord cu valorile europene. Se poate spune că această metodă de influențare a funcționat. Cel puțin Ungaria nu s-a opus, ci doar s-a abținut.
