Republica Moldova înregistrează progrese în regenerarea pădurilor și dezvoltarea politicilor de conservare a biodiversității, însă întâmpină dificultăți majore în aplicarea legislației, consolidarea capacităților instituționale și mobilizarea resurselor financiare, se arată într-un raport național privind tranziția verde, prezentat în cadrul unei dezbateri publice, transmite IPN.
Potrivit documentului, Moldova este puternic expusă riscurilor de secetă și inundații, dar măsurile de adaptare sunt încă insuficiente. Lipsa datelor statistice complete în sectoare-cheie, precum energia, transportul și agricultura, îngreunează planificarea și monitorizarea eficientă a politicilor de mediu.
Lauri Tammiste, director al Institutului de Mediu din Stockholm și lider național pentru Moldova în cadrul Proiectului Agenda Verde, a subliniat necesitatea unor acțiuni urgente de adaptare atât în sectorul public, cât și în cel privat, în condițiile în care schimbările climatice afectează în special grupurile vulnerabile.
În prezent, doar 5,8% din teritoriul Republicii Moldova este acoperit de arii protejate, iar gestionarea acestora este considerată insuficientă. Totodată, 73% dintre moldoveni afirmă că resimt deja efectele schimbărilor climatice.
Raportul mai arată că administrațiile publice locale nu dispun de suficiente resurse și competențe pentru a contribui la tranziția verde, iar sistemele de monitorizare a calității aerului, apei și solului sunt aproape inexistente. Iordanca-Rodica Iordanov, directoarea AO EcoContact, a accentuat necesitatea dezvoltării capacităților de colectare și analiză a datelor de mediu, precum și susținerea companiilor în procesul de adaptare la cerințele ecologice.
Pentru realizarea tranziției verzi, Republica Moldova are nevoie de investiții semnificative estimate la 30-39 miliarde de euro. În prezent, sprijinul extern totalizează aproximativ 4,6 miliarde de euro, din care 1,9 miliarde din partea Uniunii Europene.
Veronica Arpintin, șefa oficiului de reforme din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a menționat că inclusiv marile fonduri de investiții europene își orientează resursele spre afaceri ecologice, iar Moldova începe să urmeze această tendință, cu sprijinul statului, Băncii Naționale și băncilor comerciale.
În ceea ce privește protecția biodiversității, raportul recomandă accelerarea măsurilor de împădurire și actualizarea politicilor relevante, în vederea alinierii la cerințele Uniunii Europene.
