Instituțiile media din Republica Moldova activează în condiții dificile, fiind afectate de lipsuri financiare, deficit de personal calificat și presiuni din partea factorilor externi, arată Studiul de necesități ale mass-media lansat recent de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Cercetarea, realizată de compania Magenta în primăvara acestui an, a analizat situația a peste o sută de instituții media din țară.
Directoarea CJI, Nadine Gogu, a evidențiat importanța unei evaluări periodice a nevoilor din mass-media pentru a oferi un sprijin mai eficient jurnaliștilor și instituțiilor de presă, dar și pentru ca autoritățile și donatorii să poată elabora politici și investiții adecvate în dezvoltarea sectorului media.
Studiul relevă că majoritatea redacțiilor își asigură finanțarea din publicitate și granturi, însă aceste surse sunt deseori insuficiente pentru funcționare și dezvoltare sustenabilă. Instabilitatea pieței publicitare și dependența de finanțare externă limitează capacitatea instituțiilor de a investi în echipe și tehnologii moderne.
Raportul mai arată că mass-media operează cu echipe reduse și structuri simplificate, ceea ce afectează calitatea și continuitatea conținutului. Provocările legate de recrutarea și retenția tinerilor jurnaliști, dar și lipsa specialiștilor în marketing și management reprezintă obstacole majore în dezvoltarea redacțiilor.
Potrivit studiului, relația dintre mass-media și autoritățile publice rămâne tensionată, instituțiile de presă întâmpinând dificultăți în accesul la informații și obstacole birocratice. În plus, există o concurență inegală între media tradițională, supusă unor reglementări stricte, și platformele digitale care funcționează în condiții mai puțin restrictive.
Tranziția spre digitalizare este percepută ca inevitabilă, însă multe instituții nu dispun de resursele necesare pentru implementarea completă a acestui proces. Presiunile politice, economice și instituționale afectează autonomia editorială, iar lipsa unor mecanisme eficiente de autoreglementare complică și mai mult situația.
Un aspect nou evidențiat de studiu este utilizarea inteligenței artificiale în redacții, folosită tot mai des pentru traduceri automate, generare de texte și transcriere audio-video. Totuși, absența unor politici interne clare și a resurselor adecvate limitează extinderea acestei practici.
Un studiu similar realizat în 2022 oferă o bază de comparație, însă autorii precizează că diferențele în eșantioane și structura instituțiilor participante pot influența interpretarea rezultatelor.












