Acțiunile Israelului în Fâșia Gaza evidențiază încălcări ale prevederilor privind drepturile omului din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Un raport al serviciului diplomatic al UE confirmă suspiciunile, notează „Euronews” (Italia).
Acuzațiile vizează în special politicile aplicate acordării ajutorului umanitar populației civile, care au alimentat riscul unei foamete răspândite în rândul palestinienilor care trăiesc în enclava dens populată. Însă criticile se referă și la ocuparea ilegală de către Israel a Cisiordaniei, unde coloniștii au comis acte repetate de violență, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Europenii, în special, au reacționat cu șoc și furie la știrea despre palestinienii uciși de armata israeliană în timp ce așteptau cu disperare ajutoare la punctele de distribuție.
Raportul a fost pregătit de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și a fost trimis vineri statelor membre în mod confidențial pentru a evita scurgerile de informații. „Există indicii că Israelul și-a încălcat obligațiile de a respecta drepturile omului în temeiul articolului 2 din Acordul de asociere UE-Israel”, a confirmat pentru Euronews un diplomat de rang înalt, citând concluziile din document.
Analiza a fost lansată luna trecută la cererea a 17 state, conduse de Olanda, pentru a verifica dacă Israelul respectă încă documentul, care prevede că relațiile bilaterale „se bazează pe respectarea drepturilor omului și a principiilor democratice, care ghidează politica lor internă și internațională și constituie un element esențial al acestui acord”.
Apelul olandez a fost susținut de Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia, în timp ce Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Germania, Grecia, Ungaria, Italia și Lituania s-au opus acestuia, iar Letonia a adoptat o poziție „neutră”, conform rapoartelor.
Israel: „O neînțelegere totală a situației pe care o trăim”
Israelul a criticat decizia și a cerut Bruxelles-ului să mențină deschis dialogul bilateral. „Respingem complet direcția adoptată în declarație, care reflectă o neînțelegere totală a realității complexe cu care se confruntă Israelul”, a declarat în luna mai un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Tel Aviv. „Acest război a fost impus Israelului de Hamas, iar Hamas este singura responsabilă pentru continuarea sa”.
Concluziile raportului vor fi discutate de ambasadori și apoi de miniștrii de externe. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, va informa personal liderii la un summit de la Bruxelles, joi, 26 iunie.
„Este foarte dureros pentru mine să văd această suferință”, a spus Kallas. „Este sfâșietor să aud că 50 de oameni au fost uciși în timp ce stăteau la coadă pentru făină, și, bineînțeles, mă întreb ce mai putem face.”
Ce ar putea decide acum UE
Statele membre vor trebui să decidă ce măsuri, dacă este cazul, ar trebui să ia UE ca răspuns la concluziile raportului. Printre opțiunile posibile se numără suspendarea completă a acordului, ceea ce este foarte puțin probabil, sau suspendarea parțială a unor prevederi referitoare la liberul schimb, cercetare, tehnologie, cultură și dialog politic.
Unele opțiuni vor necesita sprijinul unanim din partea tuturor celor 27 de state membre, în timp ce altele vor necesita doar o majoritate calificată, adică cel puțin 55% din țările care reprezintă cel puțin 65% din populația UE. Orice decizie privind suspendarea aspectelor comerciale ale acordului va fi în mâinile Comisiei Europene, însă diplomații spun că și în acest caz va fi dificil să se ajungă la un acord.
