Participarea lui Zelenski a fost redusă la nivel inferior și nu se va menționa posibila aderare a țării în declarația finală, scrie LA RAZON, potrivit stiripesurse.ro.
Summiturile Alianței din ultimii ani au avut propriul lor protagonist: Volodimir Zelenski, și, prin urmare, situația din Ucraina. Însă această întâlnire este menită să-l liniștească pe președintele american Donald Trump, iar totul a fost adaptat în funcție de el. Scopul este de a evita situațiile de tensiune maximă, ceea ce este dificil din cauza imprevizibilității președintelui american.
Din acest motiv, prezența președintelui ucrainean a fost redusă, în timp ce summitul și-a schimbat prioritățile. Atenția liderilor nu se mai îndreaptă asupra țării invadate de Vladimir Putin, ci asupra situației tensionate din Orientul Mijlociu și a atacurilor dintre Israel și Iran, care vor marca a doua sesiune a summitului, care va avea loc miercurea aceasta. Deși Uniunea Europeană i-a cerut lui Trump să nu se implice de teama de a agrava conflictul, în ultimele zile acesta a evitat criticile deschise la adresa magnatului și s-a limitat la a îndemna părțile la reținere și a cere Iranului să nu dezvolte o bombă nucleară. Aliații europeni au încercat, cu puțin succes, să se ofere ca mediatori și au insistat în repetate rânduri asupra necesității ca părțile să revină la masa negocierilor. UE a jucat un rol cheie în acordul de proliferare nucleară semnat în 2015 cu țara ayatollahilor, dar retragerea Statelor Unite din pact l-a făcut lipsit de valoare.
Dar să revenim la Zelenski. Spre deosebire de summitul de la Vilnius (Lituania) și Washington (Statele Unite), președintele ucrainean nu va participa la sesiunile oficiale ale Alianței și va trebui să se mulțumească cu o cină de gală găzduită de Casa Regală Olandeză. Deși există zvonuri constante despre o posibilă întâlnire bilaterală cu Trump miercurea aceasta, pare puțin probabil ca acest lucru să se întâmple. Pe coridoarele Alianței, se presupune că nu numai că există reticență în a continua să înarmeze Ucraina, dar și că Trump îl disprețuiește profund pe Zelenski, după cum o demonstrează umilința suferită la Casa Albă.
Dar nu este vorba doar despre acțiuni, ci și despre angajamente. Declarația finală a summitului va fi mult mai scurtă decât la alte reuniuni și nu va conține aproape nicio referire la Ucraina, ci doar un angajament vag de a continua să ajute țara. În 2008, în timpul summitului de la București, România, s-a deschis pentru prima dată ușa către aderarea Ucrainei și a Moldovei la Alianță în viitor. Paradoxal, președintele SUA de la acea vreme, George Bush, a fost cel care a făcut presiuni asupra Aliaților pentru a accepta acest angajament. Însă nici Franța, nici Germania nu au fost deosebit de încântate de această chestiune, de teama de a nu înfuria Rusia, așa cum s-a întâmplat în cele din urmă. Prin urmare, această declarație politică nu a fost niciodată însoțită de niciun pas concret.
Ucraina a fost apoi aruncată într-un limbo periculos, cu un picior în NATO și celălalt afară. O promisiune politică care a rămas literă moartă, întrucât țara nu era protejată de clauza de apărare colectivă a Alianței, care prevede “unul pentru toți și toți pentru unul”. Prin urmare, invadarea țării de către Putin nu a provocat un răspuns din partea Alianței ca atare. La summitul de la Vilnius, s-a convenit “depășirea” impasului de la București. La summitul de la Washington, care a avut loc acum un an, aliații au promis țării invadate că drumul către aderarea Ucrainei la NATO este “ireversibil”. Această sintagmă este interpretată ca posibilitatea ca țara să se alăture alianței militare odată ce războiul se va termina, deși fără un calendar clar.
De data aceasta, posibilitatea aderării Ucrainei la NATO, mai devreme sau mai târziu, nu va apărea în declarația finală. Pentru a-l calma pe Zelenski, Rutte a amintit declarația de la Washington de anul trecut, deși aceasta nu va reapărea anul acesta în textul convenit de aliați. “Se apropie un summit important, care include decizii importante privind Ucraina, bazate într-adevăr pe summitul de anul trecut de la Washington, unde am decis că drumul către aderarea Ucrainei la NATO este ireversibil. Construim acest pod chiar în acest moment”, a declarat secretarul general în discursul său de bun venit.
Zelenski pare mulțumit de acest gest și consideră “important” ca formula convenită anul trecut să nu se fi modificat. Rutte a dat asigurări doar că versiunea finală a textului va conține “un mesaj important despre Ucraina și că sprijinul Ucrainei va fi și financiar în viitor”. Zelenski le-a cerut țărilor europene să ajute Ucraina cu 0,25% din PIB, astfel încât țara să se poată apăra împotriva agresiunii rusești și a subliniat coproducția de drone.
